Ești SCLAV la Stat !

ALEXANDRU ANITEI ON CapitalismPePaine.ro

Ai auzit bine, SCLAV. Nu cetãțean, nu contribuabil, nu om, ci pur si simplu SCLAV! Nu mã crezi? Ti-o dovedesc imediat. Statul Român te lipsește de 80% din venituri in fiecare luna. Iatã cum: La salariu 45% Data viitoare când iei salariul numãrã bine banii. Acum mai numãra-i odatã. A doua oara ai numãrat banii pe care statul tocmai ti i-a luat sub forma de bir denumite eufemistic impozite, taxe sau asigurãri. Nu te uita pe fluturaș ca nu o sa gãsești acolo datele complete, ci o ficțiune contabila numita salariu brut. Întreabã însa pe patronul tãu cat a virat la stat in luna asta si vei vedea cat plãtești in mod real la stat. Pentru ca statul e perfid. Deși iți ia banii tai, nu ti-i ia pe fata. Nu te invita la un ghișeu sa-ti ia banii din buzunar. Nu, îl pune pe seful tãu sa ii dea chiar înainte ca tu sa-i vezi. Mai exact, la un salariu net in mana decent de vreo 3000 RON iatã cat iți ia statul din buzunare pentru privilegiul de a fi contribuabil in tara ta:

Asigurãri sociale: 1338.7 RON – Ãștia cicã ar fi banii de pensii si alte pomeni sociale pe care trebuie sa-i plãtești in numele solidaritãții sociale. Daca i-ai investi însa intr-un fond de pensii private cu un randament de numai 10% pe an te-ai putea retrage in numai 10 ani nu 40 cat iți cer ei sa lucrezi. Sau ai putea trimite cel puțin un copil la grãdinița, școala, liceu privat.
Sãnãtate: 457.64 RON – Ãștia sunt banii pe care-i plãtești pentru servicii medicale infecte si medicamente compensate pe care nu le gãsești. In schimb o asigurare privata excelenta gãsești la jumãtate din preț.
Impozit: 571.41 RON – Ãștia sunt banii fãrã destinație, cu care statul poate sa facã ce vrea. Si chiar face, fãrã sa-ti dea ție vreo socoteala.
Șomaj + diverse: 90.18 RON – Ãștia sunt banii pe care nu o sa-i vezi niciodatã. In șomaj nu intri ca specializarea ta e cãutata si oricum nu poți trai cu cele 400 RON de la stat, iar de restul taxelor nici n-ai auzit darmite sa aibã sens. De exemplu, ce e contribuția pentru concedii? Ti-a dat statul bani vreodatã când ai fost in concediu? Sau garantarea salariilor? Singurul care-ti garanteazã salariul este patronul care aleargã dupã clienți.

In total 45% din fondul de salarii se duce automat la stat. Fie ca vrei, fie ca nu vrei. La cumpãrãturi 25% Te bucuri ca ai luat salariul, nu? Chiar daca e doar jumate din cat puteai sa ai. Te duci imediat la cumpãrãturi, faci plinul cu benzina, plãtești facturile si dãrile locale. Felicitãri, statul ti-a mai luat o buna parte din venit:

TVA 24% – printre cele mai mari din lume
Accize pe benzina, alcool si alte produse de lux – “aliniate” la standarde europene
Rovinieta, taxe de timbru, proprietate, taxa radio, taxe eco. Multe dintre ele nici mãcar nu le știi deși sunt sub nasul tãu. Vezi certificatele verzi si taxa radio care vin cu factura de la electricitate sau taxa pe punga de plastic.
Peste 200 de taxe si impozite plãtite de firmele de la care tu cumperi servicii si bunuri si care se adaugã la prețul de raft.

TVA-ul iți mãnâncã 20% din jumãtatea din buzunar, adicã 10% din total. Restul taxelor mãrunte adunate cam tot pe-atât. Mașina si “luxul” restul de 5%. Prin cãpușe 10% Statul își cãpușeazã propria economie si te pune sa plãtești mult prea mult pentru serviciile cãpușate. Hai sa vedem cãpușele:

Blatul: Regiile si firmele de stat sunt de mult timp niște gãuri negre ale economiei. Cat ne costa ele? Miliarde de Euro in fiecare an. De exemplu, anul trecut ai plãtit fãrã sa știi un miliard de Euro pentru CFR, pentru ca așa a vrut pixul lui Ungureanu. Anul acesta o sa plãtești 800 de milioane pentru Oltchim, dar din pixul lui Ponta. Ei au semnat, dar tu plãtești.
Glazura: Firmele private cu monopol de stat. Adicã acelea care au plãtit la stat pentru privilegiul de a avea zero competiție. Lipsa competiției duce la preturi mai mari. Pe care tot tu le plãtești.
Cireașa de pe tort: Birocrație, alt produs eminent al statului. Aprobãri peste aprobãri, aprobãri pentru aprobãri, procese interminabile, documentație stufoasa. O armata de funcționari, judecãtori, avocați, notari publici, contabili, experți de toate soiurile care produc doar maculatura câștigã o avere din jungla legislativa din România. Pe care tu o plãtești.

Statul controleazã astfel direct sau indirect aproximativ o treime din economie. Pe care tu o plãtești. Din aia 30% cat ii mai ai in buzunar statul iți mai ia așadar încã 10%. 80% statul, 20% tu – cine pe cine slujește? Cum se numește o relație in care cineva iți ia patru cincimi din cat produci si-ti lasã o cincime, doar atât cat sa mãnânci si sa te-mbraci? Cautã bine in istorie si vei gãsi o singura definiție: SCLAVAGISM. Doar pentru ca nu vezi lanțurile cu care ești legat de cãtre stat, nu înseamnã ca ele nu sunt acolo. Ia încearcã sa nu-ti plãtești taxele. Poți? Poți sa te duci la magazin si sa zici vreau sa cumpãr produsul asta dar refuz sa plãtesc TVA? Sau poți sa zici, eu am asigurare privata de sãnãtate, nu mã intereseazã sa mai plãtesc la stat? Sau poți sa zici ca nu mai ești “solidar social” si sa nu mai plãtești CAS-ul? Sau poți sa te duci in control la CFR sa vezi pe ce arunca banii? E timpul sa devii din nou stãpân pe banii tai. E timpul ca statul sa te slujeascã pe tine, nu tu pe el. Pentru asta am creat Mișcarea Antitaxe. Pentru ca tu sa faci ce vrei cu banii tai! Citește si Carta Libertatii Fiscale Nu existã buzunarul statului. Existã doar buzunarele noastre. Oamenii se nasc liberi, nu egali unii cu alții. Libertatea este starea noastrã naturalã; egalitatea este artificialã și impusã de politicieni și guverne. De aceea, bunãstarea pe care orice om o creeazã în timpul vieții sale, este a lui și numai a lui. Nu a Statului, nu a poporului, sau a altcuiva. Orice transfer de bunãstare de la un om la altul, fãrã voia lui, este un simplu furt și trebuie denunțat ca atare. O țarã devastatã. Ignorarea acestor lucruri simple a dus în ultimii 60 de ani la suferințe cumplite, crime și nenumãrate abuzuri. Pe mãsurã ce Statul comunist devenea mai puternic, oamenii deveneau mai slabi. Dar tocmai prin slãbirea acestui popor, Statul si-a dat singur lovitura de moarte: odatã cu prigonirea întreprinzãtorilor curajoși, afacerile au dispãrut și banii s-au împuținat. Iar Statul a ajuns acum în pragul falimentului – din propria lui vinã și orbire. Pentru cã nu existã țarã puternicã, fãcutã din oameni slabi. „Mãmãliga nu explodeazã”. Vedem azi peste tot o resemnare generalã, încurajatã de mafia partidelor. Ni se spune intenționat cã nu existã șanse de reformã, cã poporul îndurã orice, cã nici mãcar foametea care se aratã la orizont nu va clinti nimic. Mișcarea Antitaxe nu crede aceste lucruri. Credem cã ne aflam in pragul unor rãsturnãri globale și cã întreaga clasã politicã, vinovatã de subminarea economiei naționale, și-a pierdut sprijinul și este pe cale sa plãteascã pentru faptele ei. Pe scurt, noi credem cã „mai nasc la România oameni”. Investițiile strãine. Mișcarea Antitaxe afirmã cã România nu-și va reveni niciodatã fãrã investiții strãine. Iar în ultimii 5 ani, investițiile au scãzut de 9 ori! Practic, astãzi nu se mai poate vorbi de investiții în România. Ce vor investitorii strãini, ca sã vina într-o țarã? Ce vrea orice patron: tribunale necorupte, sindicalism slab și taxe mici. Corupția. În ultimii ani, tot mai mulți bani au intrat la bugetul Statului, dar țara a devenit tot mai sãracã. Cheltuielile au crescut, taxele la fel, dar salariile au scãzut – și la fel și nivelul de trai. Cu cât Statul primește mai mult, cu atât corupția devine mai mare. România are printre cele mai mari taxe din Europa și în același timp e cea mai coruptã țarã din Europa, pentru cã cele douã sunt legate. Toate partidele care au fost la putere de 22 de ani, au crescut taxele – pentru cã bugetul statului a devenit proprietatea lor. Și cu cât se încasa mai mult la buget, cu atât luxul lor devenea mai țipãtor. Vor românii stârpirea corupției? Sigur cã da! Toate sondajele aratã asta. Atunci nu e decât o singurã soluție logicã: sa dea cât mai puțini bani la Stat. Taxele. De-a lungul vremii, românii au blestemat „zeciuiala” și lãcomia fanarioților. Iatã ca acum, în secolul 21, sub așa-zisa democrație, Statul ia firmelor nu 10, ci 75% din cât câștigã! Acest jaf trebuie sã înceteze. Dispariția completã a taxelor o fi o utopie. Dar scãderea lor nu. Socialiștii ne zic cã Statul cheltuiește taxele noastre pe apãrarea țãrii și pe garantarea proprietãții. E o minciunã! În realitate, armata nu mai are bani sã scoatã tancurile din garaje, iar România ajuns sa fie apãratã de aviația ungarã. Cât despre proprietate, tribunalele îi elibereazã pe bandã rulantã, pe hoții care-ți calcã casa; în schimb, te condamnã pe tine, victima, dacã îndrãznești sã te aperi și sã-l lovești pe „sãrmanul” hoț. Deci ce apãrare și ce garantare? Uitați-vã la bugetul pe 2013: 90% din bani nu sunt cheltuiți pe serviciile de bazã ale statului. Ci pe protecție socialã, contracte guvernamentale oneroase, plata împrumuturilor vechi și pe salariile unui aparat birocratic greoi, arogant și umflat peste orice necesitate. Deci putem foarte bine sã tãiem bugetul statului cu 90%, iar serviciile lui de bazã nu vor suferi, ba chiar din contrã. Socialiștii urlã cã și reducerea taxelor cu 90% e la fel de utopicã, și cã Statul nu-și poate tãia cheltuielile așa de mult: dar din pãcate pentru ei, cifrele aratã invers. Dați-ne zeciuiala înapoi! Sindicatele. Sindicatele, împreunã cu clasa politicã și justiția coruptã, sunt principalele piedici în calea revenirii economice a României. Sindicatele nici mãcar nu mai reprezintã pe nimeni: liderii sindicali au ajuns niște bogãtani, dar nu din afaceri proprii, ci tot din parazitarea bugetului de stat. Autoritatea lor în rândul angajaților e zero: dovada cã de 22 de ani, sindicatele au încercat de mai multe ori sã organizeze o grevã generala în toatã țara: dar n-au reușit nici mãcar o datã! Nu numai angajații din sectorul privat îi ignorã, ci și angajații din sectorul de stat. De aceea Mișcarea Antitaxe vrea interzicerea grevelor și eliminarea sindicatelor din firme. Dacã angajații vor sã se asocieze, sunt liberi s-o facã acasã, pe proprietatea lor. Iar dacã vor grevã, s-o facã in stradã: nu pe proprietatea patronului care-i plãtește. Reforma muncii. Statul nu trebuie sã se bage între angajator și angajat. Nu e treaba lui sã stabileascã un salariu minim, sau sã impunã un contract de muncã. Fiecare firmã știe mai bine ce salarii poate sã ofere, în ce condiții, și pe cine trebuie sã concedieze. Statul – firmã. Statul nu e altceva decât o întreprindere în care bãgãm bani, ca sã obținem anumite servicii. Plãtitorii de taxe sunt acționari ai statului. Și, ca orice acționari, trebuie sã-și poatã controla oricând investiția, sã decidã singuri destinația banilor, sã se retragã din afacere dacã doresc. Responsabilitatea Justiției. Prea multe decizii judecãtorești s-au dovedit abuzive și ilegale, iar acum România plãtește din greu aceste greșeli. Judecãtorii trebuie sa rãspundã financiar pentru ce hotãrãsc, așa cum noi toți rãspundem pentru deciziile noastre. Biserica. In România, Biserica este parte a Statului, pentru cã ia bani din bugetul Statului. Dar mai rãu: Biserica este scutitã de taxe pentru toate afacerile pe care le face. Și sunt nenumãrate! Are firme de turism, joagãre, firme de obiecte religioase, hoteluri și multe altele. Statul îi ia unui medic privat și pielea de pe el. În schimb, unui preot nu-i ia absolut nimic, ba chiar îi dã o felie din banii medicului. Mișcarea Antitaxe luptã pentru taxe mici: dar acele taxe sa fie plãtite de toatã lumea. Dacã cineva nu plãtește, altcineva o sã plãteascã dublu, în locul lui. Parlamentul. Dintre toate instituțiile statului, Parlamentul are cea mai scãzutã popularitate. De fapt, în cazul lui nici nu mai poate fi vorba de popularitate, ci de urã. Pentru cã a ajuns un cuib de infractori, cu dosare penale în curs, care s-au pus la adãpostul imunitãții. Mișcarea Antitaxe nu vrea doar reducerea masivã a numãrului de parlamentari. Asta e oricum inevitabil. Dar vrem ca un parlamentar sã poatã fi concediat oricând, dacã alegatorii lui considerã cã nu face treabã. Pentru ca parlamentarul este de fapt un simplu angajat, nimic altceva. Iar dacã un angajat te furã, nu aștepți 4 ani: ci îl zbori de nu se vede, imediat cum l-ai prins! Pedeapsa cu moartea. Pedepsele legilor românești nu îi sperie pe hoți. Din contrã. Un partid a ajuns sa fure cam 7 miliarde de euro pe an, cât este la putere; adicã 28 de miliarde pe mandat. Iar dacã fac închisoare (deși de regulã nu îi prinde nimeni) nu fac decât maximum 2 ani și nici aceia întregi. Deci, de-o parte avem 28 de miliarde de euro, iar de alta avem 2 ani de închisoare. Atunci nu e de mirare ca în România corupția a explodat. Furtul este pur și simplu încurajat de lege! Mișcarea Antitaxe vrea echilibrarea balanței. Dacã un hoț întinde mâna sã ne mai fure, mãcar sã știe cã își pune viața la bãtaie! Garantarea proprietãții. În 22 de ani, România a schimbat trei Constituții. Iar acum vine a patra! Toate fãcute de comuniști și toate la fel de proaste. Nici mãcar una din ele nu garanta proprietatea. Rezultatul? Mii de procese de restituire a pãmânturilor, haos în agriculturã, case confiscate de comuniști și vândute acum abuziv de Stat, România condamnatã la CEDO sa plãteascã 16 miliarde de euro despãgubiri. Iar dacã cineva îți încalcã proprietatea, drept s-o aperi practic nu ai. Aceastã bãtaie de joc trebuie sã se opreascã. Pentru Mișcarea Antitaxe, garantarea proprietãții e o chestiune de viațã și de moarte. Fãrã plasa de protecție socialã! Aproape o treime din banii statului se duc pe pomeni. Nu e doar anti-economic: e pur si simplu o prostie. A devenit mai rentabil sã zaci acasã pe banii statului (sau pe banii pãrinților, care iau pensie tot de la stat), decât sa muncești. Aici soluția e simplã: protecția socialã trebuie sa disparã. În întregime. Externalizare totalã. Aproape toate serviciile statului, în afarã celor de bazã (ca apãrarea), pot fi imediat externalizate pentru reducerea costurilor și creșterea calitãții. Externalizarea înseamnã desființarea monopolului statului: în loc sã înghițim cu forța niște servicii mizerabile, putem sã plãtim unde ne place nouã. Așa se creeazã competiția între furnizorii de servicii. Iar noi devenim din clienți captivi, clienți reali.

Sãnãtatea: nimeni nu are dreptul sã ne oblige, pe banii noștri, sã mergem la spitalele de stat, dacã noi nu vrem.
Învãțãmântul: acum statul ne ia banii și îi dã el școlilor, dupã cum i se pare lui. E o aberație. Elevul știe mai bine ce-i trebuie, decât un ministru. Deci banii sã meargã direct la elevi, sub forma de vouchere, cu care se pot duce la ce școalã vor ei. Iar profesorii se pot asocia în școli private, unde cei mai buni vor fi ceruți de toatã lumea și vor câștiga imens, fațã de cât câștigã azi.
ANAF: în loc sã combatã evaziunea fiscala, a ajuns sa fie centrul evaziunii și corupției. Soluția nu e decât una: desființarea completã. La ANAF, cancerul a pãtruns deja peste tot și reforma este imposibilã. Instituția trebuie reclãditã de la zero, cu alți oameni, care sã fie inspectori privați și nu funcționari publici.
Poliția Românã: am vãzut cu toții cum polițiștii sunt direct implicați în traficul de droguri, cãmãtãrie, proxenetism. Iar rețelele de infractori din Poliție ajung pânã la ministru, indiferent cine este ministru. Daca vrem o viațã normalã și siguranțã autenticã, Poliția trebuie descentralizatã. Fiecare comunitate sã aibã polițiștii ei, pe care sã-i cunoascã și sã-i voteze în fiecare an. Iar dacã nu fac treabã, sã știe cã în anul urmãtor ajung șomeri. Altul la rând!

Un om, un cuvânt! Ne-am saturat cu toții de partidele care promit și, dupã ce ajung la putere, fac exact pe dos. În România nici nu existã partide de dreapta. Pentru cã absolut toate sunt disperate sã cheltuiascã banii noștri. De aceea am scris și semnãm aceastã Cartã, spre obligarea noastrã și știința publicã. Aceia dintre noi care o vor încãlca și vor trece în tabãra dușmanului comunist, sã știe ca se exclud singuri din rândurile noastre. Noi credem în respectarea contractului și a cuvântului dat. Noi credem în adevãrul spus pe fațã, chiar dacã nu este pe placul poporului. Credem cã și cel mai sãrac om are dreptul sã-și caute bogãția: dar trebuie oprit, dacã și-o gãsește în buzunarul altuia. Carta a fost semnatã la congresul de constituire al Mișcãrii Antitaxe (16 februarie 2013) și ulterior, de fiecare membru care aderã. Carta este Constituția Mișcãrii.

]]>

Post Views: 19

Write a comment:

Cancel reply

Mondialiștii ne îndemnă să nu căutăm adevărul

Dreptul de a fi doar nițel extremist

Comemorarea victimelor bombardamentelor americane asupra Bucureștiului

Sâmbătă 23.03.2024 Marsul Credinței și Omeniei

Drum bun, Manoliu Valentin

Cu antisemitismometrul la control

Povestea teroriștilor maghiari din Târgul Secuiesc

Viaţa lui Ioan Ianolide, Deţinutul profet. 23 de ani închis pentru Hristos

Write a comment:

Related Stories