„Prefã-te cã sunt un copac și salveazã-mã”. Poster al mișcãrii pro-vita din SUA Da, ati citit corect. Conform unor academicieni, filosofi si, mai ales, grupuri ecologiste extremiste, ne aflam in fazele incipiente ale unei miscari globale pentru recunoasterea „dreptului la viata si la evolutie” al plantelor. Ca si cind capitolul drepturilor omului a fost deja incheiat, ori problema drepturilor omului ar fi fost rezolvata. Plictiseala ii constrange pe academicieni si intelectuali sa abordeze subiecte noi, sa deschida noi frontiere de gandire si dezbateri intelectuale care socheaza si atrag atentia. Asa cum a fost, acum doar citeva decenii, casatoria intre persoane de acelasi sex. Subiectul acesta a suscitat multa valva atunci, dar acum incepe sa plictiseasca. Noi drepturi trebuie inventate pentru a justifica salariile profesorilor de drept, filosofilor, carturarilor. Competitia ii forteaza sa afle subiecte noi de dezbatere, unul mai bizar ca altul. In categoria asta de idei bizare se afla notiunea noua ca plantelor ar trebui sa li se recunoasca un drept la viata. Din perspectiva crestina, aceasta este o forma de idolatrie: in loc de a se inchina Creatorului, oamenii zilelor noastre incep sa se inchine lucrurilor create… Suntem martori, se pare, reintoarcerii in trecutul indepartat si innegurat al istoriei cind oamenii practicau animismul. O noua gandire radicala si periculoasa Stiri despre noua frontiera in gandirea ecologista apar destul de des in media internationala, dar rar in cea romana. De exemplu, in 2012 Noua Zeelanda a acordat statut de persoana juridica unei ape curgatoare. In cursul istoriei multe rauri ale lumii au fost desemnata sfinte, de exemplu Gangele si Indusul subcontinentului asiatic. Dar in septembrie 2012 raul Whanganui, al treilea rau ca lungime din Noua Zeelanda, a devenit primul rau din istoria omenirii caruia un tribunal i-a acordat “legal personhood”, adica personalitate juridica. Iar in mai anul acesta, in Irlanda, miscarea ecologica a cerut criminalizarea dezvoltarii terenurilor ori extractia resurselor naturale in detrimentul naturii. Devoltarea terenurilor in detrimentul mediului e numita o crima, “ecocide”, adica ecoucidere. In 2008 Ecuador a devenit primul stat din lume care sa acorde drepturi constitutioanale plantelor. Textul englez al constitutiei face referinta la “the right to the maintenance and regeneration of [nature’s] vital cycles, structure, functions and evolutionary processes”. (“Dreptul naturii la intretinere, regenerarea ciclurilor vitale, structura, functii si procese evolutionare”.) Natiunile Unite e si ea in spatele acestei miscari stranii. A redactat o Conventie internationala impotriva ecouciderii (International Convention against the Ecocide). Scopul ei e sa protejeze planeta si speciile de actiunile destructive ale corporatiilor, fiintelor umane, ori ale autoritatilor. Iar in 2009 ONU l-a declarat pe presedintele Boliviei “World Hero of Mother Earth”, adica “Eroul mondial a planetei mama”. Drepturile fiintelor neumane Despre drepturile animalelor se scrie des, cerindu-se ca si ele sa primeasca statut legal de persoane juridice. Acest trend, insa, faca parte dintr-o miscarea mai larga sub titlul generic de Rights for NonHuman Persons, adica Drepturi pentru persoanele neumane. Chiar saptamina trecuta Yale University a organizat un simpozion de trei zile, intre 6 si 8 decembrie, cu acest titlu. Printre conferentiari s-au aflat extremistii pro-avort, anti fiinte umane si transumanistii Peter Singer, Joel Marks, profesor de filosofie la University of New Haven, si Lori Marino de la Universitatea Emory din Georgia. Ce au acesti profesori in comun? Notiunea ca personalitatea juridica nu trebuie acordata doar fiintelor umane, ci tututor fiintelor, inclusiv cele neumane, care simt durere, sunt constiente de sine ori au abilitatea de a comunica. Si tot recent a fost emisa The Cambridge Declaration on Consciencesness (Declaratia de la Cambridge privind constientizarea) care cere acordarea de personalitate legala “animalelor neumane, inclusiv mamalele si pasarile si multe alte creaturi, inclusiv caracatitele”. Ultima stire privind incercarile de echivalare a fiintelor neumane cu fiintele umane a pervenit ieri, 11 decembrie, din Statele Unite unde doua tribunale au refuzat sa acorde statut de persoana cimpanzeilor. [Detalii pot fi citite aici] Drepturile plantelor Daca drepturile animalelor se pot justifica prin faptul ca simt durere, sunt constiente de ele insele si pot comunica, cum se justifica dreptul la viata al plantelor? Prin atribuirea acelorasi trasaturi si capacitati plantelor firave, incepind de la ierburi pina la copacii cei mai falnici. Fiintele umane au dreptul la viata pentru ca sunt vii. Si plantele sunt vii si, in consecinta, zic ecologistii, trebuie si lor sa li se acorde dreptul la viata. Promotorii drepturilor plantelor deja au in minte o noua frontiera a drepturilor – aceea a robotilor. Se vorbeste tot mai des despre “drepturile fiintelor neumane”. Ocazional plantele se comporta ca si fiintele umane, zic unii botanisti indragostiti de natura. Cercetatorii spun ca plantele reactioneaza pozitiv ori negativ la muzica depinzind de tipul de muzica la care sunt expuse: suava ori scartiitoare. Unele plante se miroase unele pe altele. Altele se inchid cind sunt atinse. Altele poseda o memorie la fel ca fiintele umane ori animalele. Ele poseda, spun expertii, o contiinta anoetica, adica abilitatea de a simti stimuli externi si de a reactiona la ei. Alti botanisti spun ca anumite plante aud alte plante. Alte plante isi cunosc vecinii ori vecinele, adica plantele care cresc linga ele. Valva a facut anuntul din 2 noiembrie 2012 al unui grup de cercatatori israeliti de la Universitatea Ben Gurion ca plantele comunica intre ele. Era vorba de o pastaie desertica care comunica altor pastai ca seceta o streseaza. Deci, zic botanistii, e vorba de “neurobotany” adica neurobotanica, stiinta care acorda plantelor abilitati neuronale. Unul din expontentii actuali ai miscarii pentru drepturile plantelor este Michael Marder, autorul lui Plant Thinking: A Philosophy of Vegatal Life, (“Gandirea plantelor: o filosofie a vietii vegetale”) publicata in 2013 de Columbia University Press. Cartea e greu de citit si de inteles. Dar e cartea de capatii a miscarii ecologiste asa cum Das Kapital a radicalizat si catalizat gandirea secolului XIX. El vorbeste despre notiuni cu totul bizare, cum ar fi “plant intelligence”, adica “inteligenta plantelor”. In plus, fortifica ideea unui drept al plantelor la evolutie. Plantele planetei sunt un rezultat al evolutiei. Ecouciderea stinge procesului continuu de evolutie si, ca atare, trebuie interzisa prin lege. De aici, zice el, decurge un drept al plantelor la evolutie. Dar drepturile oamenilor la viata? Drepturile animalelor. Drepturile cainilor. Drepturile robotilor. Drepturile fiintelor neumane. Drepturile plantelor. Dar dreptul la viata al copilului nenascut? E greu de inteleasa aceasta contradictie in gandirea contemporana. Fara dreptul la viata al copiilor nenascuti specia umana va dispare, iar creaturile neumane carora li se acorda drepturi vor stapini pamantul. Adica va rezulta in reversul intentiei naturii si a firii lucrurilor. sursa: culturavietii.ro]]>