de Mihai Rapcea
Astãzi au avut loc douã evenimente care – deși sunt despãrțite de peste douã decenii, au o stranie conexitate prin semnificația lor istoricã aparte.
Primul este Cãderea Zidului Berlinului, pe care germanii o serbeazã în fiecare an pe 3 octombrie, rememorând bucuria reunificãrii de acum 22 de ani. Momentul respectiv a reprezentat pentru întreaga Europã un sentiment de ușurare colectivã. Simțeam cu toții cã talpa sovieticã a fost alungatã definitiv din inima continentului, cu tot ce înseamnã asta: comunismul primitiv, reducerea omului la animalitatea lipsitã de dimensiunea spiritualã a existenței Divinitãții. Asta credeam în 90, la reunificarea Germaniei, când ne miram de ce nu ne unim și noi cu frații noștri de peste Prut !?
Între timp însã, am ieșit și noi din țarcul comunist și am luat contact cu realitãțile europene. Iar ceea ce am descoperit i-a fãcut pe unii sã fugã în apoi (mãcar cu gândul) la vremurile de tristã amintire ale dictaturii ceaușiste, iar pe alții sã constate cu stupoare cã așa-zisul “capitalism sãlbatic” occidental este de fapt tot o formã (mascatã abil – ce e drept) de comunism, cãci sistemul vestic are aceleași trãsãturi fundamentale ca și cel estic: lipsei de Dumnezeu din comunismul care dãrâma biserici îi corespunde în Vest ateismul și formalismul fãrã suflet, care schimbã bisericile în teatre, sali de sport și în general orice altceva înafarã de biserici; corespondentul colectivizãrii forțate și lipsei liberei inițiative individuale din comunism îi corespunde în vest corporatismul multinațional care înghite și sufocã micul întreprinzãtor; planului cincinal și guvernãrii de tip centralizat – specifice internaționalei socialiste, îi corespund în Vest unificarea economicã și monetarã și conducerea tot mai centralizatã – în detrimentul economiilor și populațiilor naționale.
De aceea, nu e de mirare cã astãzi, când nemții aniverseazã 22 de ani de la cãderea Zidului Berlinului, noi primim de la Plenul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei o respingere cu161 de voturi impotriva si doar 23 pentru a Amendamentului privind angajamentele Rusiei fata de Consiliul Europei,ce prevedea restituirea tezaurului romanesc de catre Rusia si modul in care se poate incepe acest proces. Tezaurul Romaniei, evacuat in Rusia in timpul Primului Razboi Mondial, includea, pe langa multe obiecte de patromoniu, 91,2 tone de aur, nerecuperate pana acum, si care sunt evaluate in prezent la 3,2 miliarde de euro. Din aceasta cantitate, circa 90% erau monede de aur, iar 10% aur fin, sub forma de lingouri.
Cu 148 voturi impotriva si 16 pentru a fost respins si amendamentul 8 care atragea atentia ca “Federatia Rusa nu si-a indeplinit, pana la aceasta data, toate obligatiile si angajamentele (…) privind restituirea tuturor proprietatilor si bunurilor solicitate de state membre ale Consiliului Europei, precum si proprietati religioase si culturale“.
Cel de-al treilea amendament respins, 11, prevedea ca in proiectul de rezolutie sa fie introdus un paragraf, ce obliga Federatia Rusa sa restituie bunurile culturale si proprietatile reclamate de statele membre ale Consiliului Europei. Amendamentul 11 a fost respins cu 170 de voturi impotriva si 20 pentru.
Cine a citit cãrțile lui Victor Suvorov știe cã Rusia și comunismul nu au fost înfrânte, ci doar au schimbat tactica. Astãzi, Rusia nu își mai impune voința cu tancurile în Europa. Nu are de ce. Pentru cã lepra comunismului s-a infiltrat și a ros pânã la os orgasnismul european. În universitãțile din Franța, socialismul este deja o tradiție și vireazã periculos cãtre comunism. În Italia și Spania, criza a dat apã la moarã mișcãrilor de stânga. Iar în Germania, “motorul economic al Europei”, un mare numãr de politicieni au fost descoperiți ca ocupând locuri cãlduțe în Consilii de Administrație (bine plãtite !) ale unor firme cu capital rusesc…
Deci, rezultatul votului de astãzi din Consiliul Europei nu este o surprizã, ci doar demonstreazã cine conduce de fapt Europa.]]>
Post Views: 20
