Încã din secolul trecut marea majoritate a americanilor a visat sã spunã NU criminalilor bancheri corupþi conduºi de familiile Rothschild ºi Rockefeller, dar nimeni nu a îndrãznit sã o facã. De ce? Dacã numai jumãtate din naþiunea americanã ºi 1% din cei care plãtesc taxe ºi impozite ar fi spus “AJUNGE!”, atunci guvernul s-ar fi schimbat. De ce este oare atât de greu pentru unii oameni sã înþeleagã cã printr-un simplu REFUZ de a plãti taxele cãtre un sistem corupt se poate obþine mult mai mult decât prin violenþã? Cu alte cuvinte, URMÃREªTE Sà DESCOPERI UNDE AJUNG BANII TÃI! E chiar atât de greu? Adevãrul în aceastã privinþã este cã doar islandezii au fost în stare sã o facã… deocamdatã. Nu numai cã au reuºit sã rãstoarne un guvern corupt pânã în mãduva oaselor, dar au pus bazele unei Constituþii corecte care va asigura cã toate aceste dezastre naþionale nu vor mai putea sã se repete niciodatã. Dar asta nu e totul… Cea mai bunã veste abia acum urmeazã! Ei bine, islandezii AU ARESTAT DEJA pe toþi bancherii supuºi lui Rothschild ºi Rockefeller, care s-a dovedit cã sunt rãspunzãtori de haosul ºi prãbuºirea economicã a Islandei. Sãptãmâna trecutã, 9 persoane au fost arestate în Reykjavik ºi Londra pentru fapte de criminalitate financiarã care au determinat prãbuºirea economicã a Islandei în anul 2008, criza profundã care a fãcut sã aparã o REACÞIE PUBLICà FÃRà PRECEDENT care schimbã destinul þãrii. În Islanda se desfãºoarã o REVOLUÞIE FÃRà ARME, þara cu cea mai veche democraþie (anul 930), ºi ai cãrei cetãþeni au reuºit sã impunã schimbãri fundamentale (nu doar de faþadã) prin demonstraþii ferme. Dar de ce oare restul þãrilor occidentale nu au auzit nimic despre asta? Mass-media oficialã occidentalã este sub controlul Cabalei criminale, aºa cã nu e de mirare cã existã aceastã cenzurã strictã. La presiunea cetãþenilor islandezi, nu numai cã guvernul a demisionat, dar s-a demarat elaborarea unui proiect pentru noua Constituþie, iar acum se începe procesul penal prin care bancherii vinovaþi de declinul economic al þãrii vor fi puºi sub acuzare. Acest proces revoluþionar liniºtit, fãrã violenþã, îºi are originile în anul 2008 când guvernul islandez a decis sã NAÞIONALIZEZE cele mai mari 3 bãnci din þarã (Landsbanki, Kaupthing ºi Glitnir) ai cãror clienþi erau în principal englezi ºi americani. Dupã aceastã mãsurã, moneda localã (krona) s-a devalorizat puternic, iar bursa financiarã islandezã a fost închisã temporar atunci când scãderea ajunsese la 76 %. Islanda devenise falimentarã, ºi pentru a salva situaþia FMI a oferit 2,1 miliarde USD, iar þãrile nordice au oferit în plus 2,5 miliarde USD. În timp ce bãncile ºi autoritãþile cãutau soluþii la situaþia economicã dezastruoasã a Islandei, cetãþenii islandezi au ieºit în stradã ºi au manifestat paºnic zeci de zile în ºir în faþa Parlamentului Islandei, astfel cã primul ministru Geir Haarde a demisionat. Cetãþenii au cerut în plus alegeri anticipate, ºi au reuºit! În luna aprilie 2012 a fost aleasã o coaliþie de guvernãmânt, formatã din Alianþa Social Democratã ºi Miºcarea Verde de stânga, iar prim ministru a fost numit Johanna Siguroardottir. Pe parcursul anului 2009, economia Islandei a continuat sã fie într-o stare precarã, dar Parlamentul a propus ca þara sã plãteascã Angliei ºi Olandei suma de 3,5 miliarde de EURO, eºalonata pe 15 ani, la o dobândã de 5,5 % !!! Aceastã propunere a aprins din nou scânteia popularã în Islanda, oamenii s-au întors pe strãzi cerând ca aceastã decizie sã fie supusã unui referendum. În martie 2010, acest referendum a avut loc ºi 93 % din populaþia Islandei a REFUZAT sã plãteascã datoria în condiþiile propuse. Asta a determinat creditorii sã îºi regândeascã strategia ºi sã o îmbunãtãþeascã, oferind o ratã de numai 3 % ºi eºalonarea pe o perioadã de 37 de ani. Ei bine, nici asta nu a mers. Actualul Preºedinte al Islandei, vãzând cã Parlamentul aprobase propunerea cu o marjã foarte micã de voturi, a decis luna trecutã sã nu o ratifice, ºi a chemat poporul islandez din nou la referendum pentru ca oamenii sã aibã ultimul cuvânt. Bancherii tremurã de fricã Revenind la situaþia tensionatã din anul 2010, în timp ce islandezii refuzau sã-ºi plãteascã datoriile cãtre rechinii financiari fãrã sã fie consultaþi, coaliþia de guvernare a lansat o investigare financiarã care sã determine responsabilitãþile legale pentru criza economicã brutalã ce a afectat þara, astfel cã a arestat deja câþiva bancheri ºi directori executivi care erau implicaþi în operaþiuni financiare de mare risc. Între timp, Interpolul a emis un mandat de arestare internaþional pe numele lui Sigurdur Einarsson, fostul preºedinte al uneia dintre bãnci. Aceastã situaþie a fãcut ca bancherii ºi directorii speriaþi sã pãrãseascã þara în masã, ca ºobolanii. În acest context de crizã, a fost aleasã o adunare care sã punã bazele unei noi Constituþii care sã reflecte lecþiile învãþate ºi sã o înlocuiascã pe cea în funcþiune, fiind inspiratã de Constituþia Danezã. Pentru asta, în loc sã apeleze la experþi ºi politicieni, Islanda a decis sã apeleze direct la popor, din moment ce poporul are putere asupra legii, ºi nu invers. Mai mult de 500 de islandezi s-au prezentat ca ºi candidaþi pentru a participa în acest exerciþiu de DEMOCRAÞIE DIRECTà ºi a scrie o nouã Constituþie. Au fost aleºi 25 dintre ei, fãrã niciun fel de afiliere politicã, printre aceºtia fiind studenþi, avocaþi, jurnaliºti, fermieri ºi sindicaliºti. Una dintre prevederile importante ale acestei noi Constituþii va fi protejarea expresã a libertãþii de informare ºi de expresie, având numele de Iniþiativa Mediei Moderne Islandeze (IMMI), o lege care are scopul sã facã din Islanda un paradis pentru jurnalismul de investigaþie, pentru libertatea de informare, în care sursele, jurnaliºtii ºi furnizorii de internet care gãzduiesc site-uri de ºtiri, sunt protejaþi prin aceastã lege. Oamenii, din nou, vor decide viitorul Islandei, în timp ce politicienii ºi bancherii vor privi de pe margine transformarea acestei naþiuni. Islanda este un exemplu curajos pentru toate naþiunile lumii! de Charlotte Chabas – presseurop.eu La Londra, Barclays a falsificat dobânzile împrumuturilor dintre bãnci. La Madrid, Bankia ºi-ar fi manipulat conturile pentru a intra la Bursã. Cum pot fi obligate bãncile care greºesc sã dea socotealã? În Islanda, a fost numitã o echipa de anchetatori care îi cautã pe fraudatori pentru a-i aduce în faþa justiþiei. Extrase.