De ceva vreme asistãm la o activitate intensã și susținutã a  serviciilor de informații rusești având drept scop intoxicarea mediului online românesc cu informații false menite sã manipuleze românii. O analizã a mesajului subversiv promovat de ruși ne este utilã deoarece ne putem contura o opinie corectã cu privire la “țintele” urmãrite de ruși cât și  la poziționarea internaționalã REALÃ a României în raport cu Rusia.  

1. Țeapa “celei mai friguroase ierni din ultima sutã de ani”.

  În luna septembrie 2013 publicațiile de la noi au preluat o “știre” potrivit cãreia “iarna care vine, conform prognozelor mai multor servicii meteorologice ruse, va aduce temperaturi anormal de scãzute în Europa ºi s-ar putea sã fie chiar cea mai rece iarnã din ultimii 100 de ani.” În aceste condiții, România încheie cu Rusia cel mai prost contract de furnizare de gaze din Europa, prin care practic, speriați de iarna glaciarã ce va sã vinã, am fost prostiți sã cumpãrãm gazul rusesc la preț dublu fațã de ceilalți europeni – care nu au mai cedat în fața șantajului rusesc din fiecare prag de iarnã. Evident, spre ghinionul rușilor iarna aceasta a fost (cel puțin pânã acum) cea mai ușoarã iarnã din ultimii 20 de ani… dar țeapa a fost încasatã. Cine își mai amintește acum de știrea cu “cea mai grea iarnã…” ? Ne-o vom aminti cu siguranțã la facturile de anul viitor, cãci pe buzunarul nostru am salvat (încã o datã) GazPromul de la faliment.  

2. Pericolul exploatãrii gazelor de șist.

  Din pãcate este un pericol real, însã acest lucru este speculat cu abilitate de cãtre serviciile secrete rusești care au promovat și menținut în atenția mass-mediei infiltrate de aceste servicii – subiectul gazelor de șist, acest lucru ducând la o reacție pe mãsurã a populației. Paradoxal, acest lucru ne-a ajutat sã blocãm (pânã acum) exploatarea gazelor de șist în România – cu prețul dependenței fațã de gazul rusesc. Rãmâne de vãzut cine va câștiga acest rãzboi informațional. În orice variantã, România este premiul învingãtorului. Dacã exploatãm gazele de șist, cumpãrãm gaze de la americanii Chevron. Dacã Chevron pierde lupta, cumpãrãm în continuare de la rusul Gazprom. Personal, prefer cea de-a doua variantã, întrucât ne pãstrãm mãcar pãmânturile nepoluate.  

3. Aurul românesc. O Românie fãrã cianuri.

  Și aici, lucrurile stau la fel ca și în cazul exploatãrii gazelor de șist, însã necesitã o micã explicație. Dupã finalizarea celui de-al doilea Rãzboi Mondial, România a fost lãsatã de aliați în sfera de forțã a Rusiei sovietice, prin  acordul de la Yalta. Dupã cãderea comunismului în Europa de Est și perestroika lui Gorbaciov din 1991, termenii sferei de influențã asupra țãrilor din Europa de Est au fost renegociați. În mod mai mult sau mai puțin tacit, Rusia și-a asigurat în fostele țãri ale blocului comunist controlul asupra resurselor energetice, iar Occidentul și-a adjudecat contractele vizând dezvoltarea infrastructurii și comerțului. Rusia exploateazã în România de peste 10 ani, prin companii rusești – în cel puțin trei locuri, aurul românesc cu tehnologii pe bazã de cianuri – și nimeni nu a protestat prea tare despre asta pânã în prezent, chiar dacã accidente ecologice au avut loc. În schimb, acum când Occidentul vrea sã încalce acest pact asupra sferelor de influențã, Rusia își aruncã în luptã toți activiștii “ecologiști” pe care îi și sponsorizeazã pe mãsurã.  Evident, simbolurile luptei anti-cianuri nu pot fi decât cele socialiste, cãci regãsim tendința unora dintre lideri de a promova mesaje și elemente vizuale ale campaniilor marxiste de tip Occupy. Evident, dupã blocarea proiectului de exploatare a aurului cu cianuri de la Roșia Montanã, activiștii sovietici s-au dat la fund – cãci și-au îndeplinit (momentan !) misiunea, deși au fost voci care s-au ridicat întrebând de ce s-au oprit , cãci exploatãri cu cianuri mai existã pe la noi. Prietenii știu de ce, nu ?!  

4. Ce i-a spus Merkel lui Ponta ?

  O altã nãzbâtie fabricatã în laboratoarele serviciilor secrete rusești este – în opinia mea, materialul care circulã cu insistențã pe on-line-ul românesc, despre întâlnirea premierului român Vctor Ponta, cu premierul Germaniei, Angela Merkel. Potrivit acestui material, “ Merkel l-a anunþat pe tânãrul politician român cã personaje supra-statale ºi supra-politice sunt interesate de resursele de la Roºia Montanã ºi cã ele vor fi luate oricum. Dacã devine necesar – deºi cancelarul ar fi specificat cã momentan nu se pune problema – Transilvania capãtã în întregime calitatea de stat suveran, cu un guvern propriu instalat la Cluj. O altã variantã doar de pedepsire, ar fi declararea unei Regiuni Autonome Maghiare (RAM) cu un guvern propriu la Tg. Mureº, recunoscut rapid de þãrile NATO ºi în special de Statele Unite, dacã oficialii României nu gãsesc cãile potrivite pentru exploatarea zãcãmintelor.” Dar stați cã n-am terminat. Mai era un punct sensibil (pentru ruși) de atins: MOLDOVA. Fãcãtura continuã astfel: “Rezumat: Ponta a fost anunþat cã harta Europei de Est se poate modifica în orice moment dacã România nu face ceea ce trebuie. Alipirea Moldovei la România, dar ºi pierderea Transilvaniei întregi sau crearea unei enclave maghiare în interiorul Statului Român sunt raþiuni care depãºesc o Românie în metastazã. O Românie fãrã armatã, fãrã economie în general, fãrã agriculturã sau elite intelectuale. Se pare cã din raþiuni care nu au nici o legãturã cu România sau Moldova, aceastã unire formalã se va face, întrucât UE ºi SUA sunt interesate de împingerea spre Est a graniþei NATO. Ceea ce l-a “terminat” însã pe premier a fost exact posibilitatea ca odatã cu unirea Moldovei cu România, sã aibã loc desprinderea Transilvaniei. În contextul în care cererile UE pentru crearea unui stat þigãnesc în Sudul României devin tot mai vocale, misiunea lui Ponta e extrem de complicatã. El are de þinut în frâu o Românie gata sã se destrame prin ea însãºi.” Genialã loviturã, nu-i așa ? Pe de-o parte, speculezi eterna teamã a românilor cu privire la Ardeal, punând-o în balanțã cu posibilitatea unificãrii cu Moldova,  exercitând însã presiune și prin intermediul chestiunii exploatãrii minereurilor de la Roșia Montanã. Haideți sã vedem acum de ce acest mesaj este un fals grosolan. Argumente: –          primo: în condițiile în care statele membre ale Uniunii Europene au o situație economicã dificilã datoritã crizei datoriilor suverane, cel mai rãu lucru care s-ar putea întâmpla ar fi fragmentarea statelor membre, apariția unor entitãți statale noi, care nu sunt membre semnatare ale acordurilor UE. Istoria UE ne aratã cã acest lucru nu s-a întâmplat și nici nu e pe cale sã se întâmple. Dimpotrivã existã eforturi colective de evitare cu orice preț a unor astfel de scenarii, la nivel diplomatic Ungaria fiind taxatã în mod sistematic ori de câte ori aduce în discuție chestiunea regionalizãrii pe criterii etnice. –          Secundo: dupã acordul de la Vilnius, a devenit clar pentru toatã lumea cã Moldova și Ucraina se îndreaptã cu pași rapizi spre integrarea în Europa și desprinderea de Federația Rusã. Recentele evenimente de la Kiev dovedesc acest lucru, precum și disperarea Rusiei care își pierde influența în zonã. Cum ar putea fi negociat acest lucru la schimb cu resursele de la Roșia Montanã, pentru niște resurse care oricum pot fi exploatate prin tehnologii alternative cianurãrii ?! –          Tertio: nicãieri în presa strãinã nu existã informații care sã confirme autenticitatea materialului respectiv. Presa germanã este în special foarte serioasã când vine vorba de mesajele dnei Merkel. Mã îndoiesc cã o astfel de discuție ar fi scãpat urechilor ascuțite ale serviciilor secrete germane, și implicit ale presei occidentale, fapt ce ar fi putut provoca un scandal diplomatic imens.   Care sunt țintele mesajului: –          lecția nr. 1: inocularea ideii cã Europenii vor rãul României, doresc sã o spolieze și sã o dezmembreze. Deși este adevãrat faptul cã România a devenit prin forța împrejurãrilor o colonie a UE, o piațã de desfacere pentru produsele occidentale, nu pot îmbrãțișa ideea unei intenții malefice la nivel politic european – la adresa României. Din pãcate, trãdarea politicienilor noștri și dezinteresul acestora fațã de binele românilor sunt mai degrabã cauzele ce ne-au adus în poziția de anexã bananierã a UE. Nu le putem reproșa europenilor cã au profitat de o slãbiciune acolo unde au sesizat-o. Însã consolidarea Justiției Române este – din punctul meu de vedere  – semnul cel mai clar al influenței benefice a Europei asupra României. Euro-scepticismul meu nu ține morțiș sã mã arunce în brațele Rusiei. Putem și singuri, noi prin noi înșine, fãrã îmbrãțișarea mortalã a “valorilor” europene (homosexualitatea, pedofilia, avorturile, statul polițienesc, supravegherea totalã, moneda electronicã, cipurile, etc.). –          Lecția nr. 2: dacã veți lua Moldova, în același timp veți pierde Ardealul și resursele de la Roșia Montanã. Cu alte cuvinte, nicicum nu vã puteți realiza visul de generații al României Mari. De ce nu ar vrea însã Europa o Românie mare și stabilã, la hotarul sãu de est ?! Gogorița Ardealului furat de unguri este o aberație și o utopie. Ungaria este de 10 ori mai slãbitã economic decât România. Este lipsitã de resurse materiale și umane (declin democrafic mai accentuat decât al României), iar starea de spirit a populației din Ungaria nu înclinã în nici un caz înspre o agresiune militarã – mai ales cu România. Populația sãrãcitã din Ungaria – mai ales tinerii aleg sã plece la muncã în alte state ale UE – sau în SUA, cãci ungurii nu au nevoie de vize, spre deosebire de noi. În plus, în chestiunea fostelor teritorii austro-ungare, România a avut și are mereu un aliat de nedejde – în problema ungureascã – în persoana sârbilor, care au și ei o populație maghiarã numeroasã. –          Lecția numãrul 3: pericolul statului țigãnesc. Vrãjeala cu statul oltenesc-țigãnesc (și harta aferentã) a fost lansatã pentru prima datã prin 1996 de generalul Mircea Chelaru. Evident, povestea se baza în principal pe situația realã a concentrãrii unor clanuri mafiote țigãnești în zona Craiovei. Însã de aici la autonomie și politicã țigãneascã, e cale lungã. Analizând polii politici ai acestei etnii, regãsim cei doi deputați țigani (Mãdãlin Voicu și Nicolae Pãun) cu influențã în București. La Sibiu regãsim o formã timidã și arhaicã de legitimare publicã a influenței țigãnești în persoana regelui Cioabã și a împãratului Iulian și… cam atât. Deci, doar o altã gogorițã. Țiganii nu au avut niciodatã aspirații spre autonomie naționalã, pentru cã ei nu formeazã o națiune, ci o etnie incapabilã sã trãiascã separat de gagii (strãini). Sensul nomadismului țigãnesc constã tocmai în incapacitatea lor de a subzista singuri pe un anumit teritoriu, dependența lor de fenomenul parazitãrii populațiilor majoritare – acolo unde trãiesc. Prin deschiderea granițelor cãtre Vest, presiunea etnicilor țigani asupra populației române majoritare s-a diminuat, țiganii migrând cãtre vest, spre state și populații mai bogate. –          Lecția numãrul 4: oricum nu puteți face nimic. Mesajele fabricate de dușmanii interesului românesc sunt mereu profund defetiste, minimizând puterea formidabilã de rezistențã și impact a românilor și maximizând pe cât se poate importanța marilor puteri. În realitate națiunea românã a cunoscut în parcursul sãu prin Istorie, o formidabilã putere de coeziune și influențã zonalã. Românii au scris pagini importante în istoria Europei, iar forța geniului nostru creator este departe de a se stinge.  Suntem o nație tânãrã prin izvorul nesecat de talente și valori, pe care Occidentul nu se mai saturã sã le atragã spre folosul sãu. Cel mai tare se tem dușmanii româniei de formidabila noastrã putere de supraviețuire și perpetuare de care dãm dovadã. Dacã am fi lãsați sã ne autoguvernãm, dacã leprele și slugile strãinilor ar dispãrea din politica româneascã, pentru a lãsa loc liber oamenilor valoroși, patrioți, România ar cunoaște o erã de prosperitate și bunãstare. Tocmai de aceea este vital (pentru dușmanii noștri !) sã fim convinși prin repetiție insidioasã, cã nu avem lideri, cã toți furãm și suntem nemernici, cã nu avem pe cine pune în locul leprelor care ne conduc. Sunt convins cã acest popor de eroi poate da, încã o datã în lunga sa istorie, oameni de valoare, lideri competenți, dedicați interesului național. Ca sã nu mai vorbim de faptul cã suntem un popor de oameni inventivi, geniali chiar. Iatã DOVADA: Concluzie: faptul cã rușii aruncã pe piațã astfel de manipulãri grosolane, disperate, aratã cã nu este departe momentul preconizat de Traian Bãsescu în anul 2006, când acesta afirma rãspicat cã “unificarea națiunii române se va realiza în interiorul UE”. Astfel putem înțelege și îndârjirea cu care slugile useliste ale Moscovei – ce activeazã în politica româneascã însistã în discreditarea singurului președinte al României care a fãcut ceva pentru Unirea Basarabiei cu România.  

5. Blogurile “ortodoxe”ce glorificã pan-ortodoxia și pe țarul Rusiei, Vladimir Putin

  Din ce în ce mai multe voci (plãtite, evident de frații noștrii ortodocși de la Rãsãrit) se ridicã în mediul on-line, glorificând în cor cuvioșenia Țarului Putin, dreapta mãsurã în apãrarea valorilor ortodoxiei, moralei și tradiției. Se creeazã un gen de imagine idilicã în care Putin, țarul Rusiei și a tuturor popoarelor de rit ortodox, devine apãrãtorul acestora în fața pericolelor aduse de integrarea întro Europã decadentã, plinã de vicii, corpupție, homosexuali, lesbiene și musulmani. Deveghepatriei, frontpress și antimedia sunt doar câteva siteuri unde Rusia este glorificatã drept salvatoare a României devenitã colonia cea sãracã a Europei. Astfel de bloguri manipuleazã istoria, manipuleazã știrile, prezentându-le distorsionat. Ele uitã sau ignorã cu bunã științã 150 de ani de jaf și umilințe la care au fost supuși românii de cãtre ruși. În acești 150 de ani, teritoriul locuit de români a fost ocupat militar de armatele ruseși de nu mai puțin de 30 de ori ! Acești filo-ruși de profesie uitã de ura istoricã, visceralã a acestei nații de barbari varegi, corciți cu tot ce a avut mai crud și mai rãu Orientul – pe care au avut-o permanent fațã de români. Putem uita oare ce spunea generalul rus Visinski atunci când trupele sale jefuiau Moldova mai rãu ca tãtarii ?! :”romanilor o sa le lasam numai ochii ,ca sa aibã cu ce sã planga“. Dacã sunt atât de drepți și pravoslavnici frații noștrii ruși întru ortodoxie, de ce nu ne restituie tezaurul dus la Moscova ? De ce nu ne dau înapoi Basarabia !? De ce nu ne aduc înapoi, cu lacrimi de cãințã creștineascã pentru greșelile trecutului, satele întregi de români deportați în Siberia, frații și bunicii noștri ?! Putem uita oare ciuma sovieticã, teroarea stalinistã, crimele komisarilor sovietici ? Putem uita suferința celor torturați și omorâți în închisorile comuniste ? Putem uita Aiudul, Gherla, Canalul Dunãre Marea Neagrã – sãpat în carnea și sângele deținuților politici, sau îngrozitorul experiment Pitești ? Pânã unde vor sã ducã acești criminali reeducarea noilor generații ? Alãturi de Rusia ? Niciodatã ! Poate doar dacã însuși Hristos, aducându-l pe Putin pe Slava Norilor la Judecata de Apoi, îl va decreta mâna Sa dreaptã. Și nici mãcar atunci ! Mihai Rapcea]]>