Revin cu un articol personal, pe un subiect controversat. Din nou, MISA și chestiunile conexe. Vreau sã lãmuresc câteva lucruri de la bun început, pentru a preântâmpina ”cearceafurile” de mesaje kilometrice scrise de unii ”yoghini” virtuali: Eu nu caut subiectele, ele mã gãsesc pe mine. De obicei, primesc pe mail articole, poze, sesizãri, sugestii, selectez și postez. Unii se întreabã cum de bag atâtea subiecte zilnic, și de unde le iau ? Cât timp consum cu treaba asta ? Pãi, dacã totul merge bine, de obicei postãrile unei zi (între 7 și 10 titluri) îmi iau între 15 – 40 de minute (copy/paste din mail sau de pe alt site), cu poze cu tot. Uneori, o imagine face cât 1000 de cuvinte iar modul în care prezinți un subiect (pe care alții se mulțumesc sã îl prezinte ca atare, fãrã o opinie personalã asupra lui) dã unicitatea viziunii site-ului asupra lumii. Din titlu sau din comentariul ce însoțește materialul, poți da cititorului opinia (consideratã de tine) justã asupra subiectului abordat. Bașca uneori subiectele vin gârlã, și atunci programez pe zile înainte apariția articolelor, astfel cã uneori nu intru cu zilele pe site. Asta ca sã le alung unora din minte imaginea falsã pe care o au despre mine, de blogger cu ochii injectați, fãrã viațã personalã, urmãrind din 2 în 2 minute creșterea traficului, storcându-și creierul (și coșurile) în cãutarea unor gãselnițe care sã creascã traficul pe site, totul ca o încununare a egoului personal (cã vezi doamne, de-aia am site-cu numele meu). Deci, nu postez pentru glorie personalã, ci pentru a arãta altora lumea așa cum o vãd eu, cãci cred cã am ceva valoros de dãruit lumii, un anume spirit și un mod de a fi. Iar traficul în creștere (poate fi vizionat la liber, click pe bulina albastra dreapta sus), mã îndeamnã sã cred cã diseminarea ideilor și informațiilor cu o anumitã viziune a lucrurilor (naționalistã, glumeațã, liberã de prejudecãți, uneori creștinã în esența ei) e un lucru bun, și lumea are nevoie de așa ceva. Altfel n-aș fi ajuns (din nou) la aproape 1000 de vizualizãri pe zi. Bineânțeles, atunci când scriu un articol, îmi ia mai mult timp. De multe ori nu le postez imediat dupã ce le scriu, ci le mai las la ”dospit”, având sentimentul cã ceva lipsește, cã nu e complet mesajul. Și într-adevãr, piesa lipsã din puzzle se adaugã mai devreme sau mai târziu, și materialul apare. De obicei, scriu în instanțã (când aștept sã îmi vinã rândul la vre-un dosar) sau mai rar, acasã, de preferințã noaptea. M-am gândit sã dau o notã personalã articolelor, și sã public într-o culoare distinctivã ceea ce scriu eu, de aceea am hotãrât ca ceea ce voi scrie de acum înainte eu personal sã fie postat în culoarea verde (inclusiv comentarii la articole), fapt pe care îl voi pune în aplicare de azi înainte, pentru a înlãtura confuziile pe care le tot fac unii (mai ales cei ce nu observã linkul cãtre sursa unor articole preluate de pe alte site-uri, ce nu îmi aparțin). Revin la subiectul de azi. Nu l-aș fi abordat, dacã nu mi-ar fi fost semnalat. E vorba de un nou articol de ”atac” colegial, ”fratern spiritual”, semnat sub numele lui Niculae Catrina, la adresa lui Claudiu Trandafir, instructorul yoga care a pãrãsit MISA pentru a-și deschide o școalã proprie. Spun cã e semnat cu numele de Catrina, pentru cã îmi pãstrez încã speranța cã nu este el autorul porcãriei. Cã a rãmas același om bun pe care îl știam. Chiar dacã ar fi așa, tot nu ar fi scuzat decât pe jumãtate, fiind culpabil pentru acceptarea prin tãcere, a unui articol semnat cu numele lui de altcineva. Vreau sã fie clar un lucru: nu sunt în solda nimãnui, cu atât mai puțin a lui Claudiu Trandafir. Nu m-am vãzut cu el de când fugise din țarã cu Nicu, nici nu am vorbit la telefon. Îl am prieten în facebook, am comunicat pe chatul facebook de vre-o 2 ori (schimb de politețuri), și cam atât. L-am apreciat cu plusurile și cu minusurile lui, nu insist asupra lor. NU fac yoga la cursurile lui sau ale unui alt fost instructor MISA, și momentan nici nu am de gând. Și o sã explic și de ce: acești oameni s-au format la MISA într-un anume fel, cu yoga învãțatã din cãrți, fãrã o descendențã spiritualã tradiționalã. Ceea ce fac ei, vrând nevrând, se bazeazã tot pe ceea ce au învãțat și experimentat la MISA, oricât s-ar strãdui ei sã arate altceva (cã au luat inițieri în India, cã au alți maeștri, etc.) E o vorbã: greu înveți calul bãtrân în buiestru. Pe unul ca Narcis Tarcãu, sau Claudiu, nu o sã-i vezi sã urmeze ani de zile un maestru, sã urmeze o linie tradiționalã, cu toate jurãmintele (samaja) pe care le impune aceasta. Sunt prea ”independenți”, prea ”deștepți” ca sã facã renunțãrile necesare abordãrii unei cãi tradiționale și ale unui maestru al unei astfel de cãi. Asta în cazul în care ar fi acceptați de un astfel de maestru (cãci nu e la îndemâna oricui, nu se gãsesc maeștri autentici pe toate drumurile). Deci, ce pot învãța de la ei sunt probabil câteva tehnici pe care la MISA Grieg le va da pe la anul 37, și cam atât. Deci sã vã iasã din cap cã scriu aici ca sã trimit oamenii de la MISA la Claudiu sau la un alt ”fost”. Nu. Dacã aș putea, i-aș trimite sã învețe yoga tibetanã la școli precum cea a lui Namkai Norbu. Sau la altele. Dar cred cã oamenii sunt comozi, cum sunt și eu. Rãmân sã facã yoga la MISA pentru cã e mai mult decât nimic, pânã când va apãrea în România o școalã tradiționalã de yoga, cu practicã sãptãmânalã, ca la MISA, care sã nu îmi impunã sã renunț la job, la familie, la micile mele plãceri (de ce sã nu recunosc !?) și sã plec sã învãț iar apoi sã mã retrag sã practic ceea ce am învãțat. Noi la MISA încã ne mințim cã putem ”evolua spiritual” în societate, fãrã a ne impune cu adevãrat restricții sau renunțãri. Bullshit ! Într-o singurã retragere de transmisie a unei învãțãturi de yoga tibetanã am ajuns sã realizez cât de departe, de incomensurabilã e distanța care îl desparte pe omul ”din lume” de ținta practicii yoga. Poți obține ceva rezultate, dar nu marile realizãri în yoga. Iar dacã mã contrazice cineva (mai ales de la MISA), ÎL POFTESC SÃ ÎMI DEMONSTREZE CU FAPTE (siddhi-uri), nu cu vorbe, cã la astea mã pricep și eu. Mã adun și revin la subiectul care mi-a suscitat acest material: e vorba de un articol apãrut pe yogaesoteric, intitulat ” Neantul ce se ascunde sub aparenþa vidului sau tragica ºi evidenta condiþie actualã a fostului instructor yoga Claudiu Trandafir (I)”. Deduc din titlu cã va apãrea și o parte a II-a, deci ventilarea rahatului despre Claudiu Trandafir se va face probabil în mai multe acte, ca la teatru. Despre ce este vorba în articol ? Pe scurt, este pus la zid și criticat Claudiu Trandafir, pentru pretinsa lui ”foame de bani”, se deplânge (fãrã nici un pic de compasiune, ba chiar cu satisfacție rãutãcioasã) decãderea spiritualã ”cumplitã” în care acesta se aflã, etc, etc. Ce e tare este faptul cã argumentul suprem adus în demonstrația pe care autorul articolului o face – despre Claudiu, este bazatã pe o fotografie și interpretarea acesteia, element savuros care mãrturisesc cã a constituit factorul determinant care a învins lehamitea de a mai scrie pe tema asta. Ca o primã observație, nu pot sã nu remarc stilul unic a la partidul comunist, în care e scris articolul. Exact ca și plenara PCR, acesta începe cu o ”rafalã” de citate, învãțãminte și ”perle” din înțelepciunea popularã menite sã ne convingã sã înghițim pe nemestecate ceea ce urmeazã: grosul articolului cu privire la Claudelu, cum îl alintau atunci când nu era inamicul public nr. 1 al intereselor financiare al MISA.

De ce spun asta ? Pãi, pentru cã așa se vede treaba de unde stau eu: De ce îi doare pipota pe unii de la MISA ? Îi doare cã cicã Claudiu cere bani pentru învãțãturile spirituale ?! Pe buuuuuneeeee ?! Ce chestie ! Iar la MISA chestia asta nu se întamplã niciodatã, dar niciodatã ! Nici cu prilejul taberelor de vacanțã yoghine (când plãtești legitimația de tabãrã, și nu poți intra la spiralã fãrã sã fi PLÃTIT legitimația de tabãrã, chiar dacã tu nu vrei în tabãrã, ci doar la meditațiile de la spirale – posedând legitimație de spirale) !? Dar pentru a deveni instructor de yoga la MISA ? E drept, în România nu plãtești nimic (din ce am auzit), dar în strãinãtate, se plãtește, la fel cum se plãtește peste tot (alte școli de yoga, tradiționale sau nu), nu numai la Claudiu… ei, dar chestiile astea puteau fi remarcate și de cititorul mediu (spre mediocru – ca inteligențã) de la MISA. Și atunci ce s-a gândit onor-povestitorul de articol – înfierãtor cu mânie proletarã al lãcomiei burghezo-moșierești spiritualo-claudiene !? Sã bage un argument irefutabil, o ”probã” de netãgãduit a ”decãderii spirituale” în care se scaldã Claudiu Trandafir. Și au gãsit taman o fotografie cu care Claudiu își face reclamã pe site-ul propriu, la retragerile de revelare a Sinelui (apropos, n-am fost nici la retragerile lui, dacã vã bate gândul cã de asta combat pe tema lui). Ei, dar securistul de serviciu care a scris articolul, nu este yoghin. Și o sã demonstrez aceastã afirmație, un alt argument pentru care cred cã minciuna are picioare scurte și nu Catrina este autorul articolului cu pricina. Pãi orice cursant de la anul 3 încolo știe cã yantra lui Tara are triunghiul într-un cerc cu petale, spre deosebire de yantra Sinelui, care are triunghiurile libere, fãrã cercuri. Chiar așa de rãu sã fi decãzut urmașul lui Abhinavaghupta pe plaiurile mioritice, acca Nicușor Catrina, încât sã nu mai știe sã deosebeascã yantra lui Tara de cea a revelãrii Sinelui !? În cazul acesta, putem afirma cã dacã Claudiu este acuzat de involuție spiritualã și lãcomie, Nicușor a decãzut la stadiul de imbecilitate, sau, cum se mai spune în popor, ”râde ciob de oalã spartã”. Cum sã afirmi tu cã ” pe peretele din spatele lui Claudiu se aflã o YANTRA (care seamãnã foarte mult cu YANTRA Marii Puteri Cosmice TARA, deºi este absent lotusul cu 8 petale) ce apare doar parþial în aceastã fotografie,”. Seamãnã, dar nu rãsare ! Seamãnã mai mult cu yantra revelãrii Sinelui, au spus-o și comentatorii articolului, dându-i cu flit neghiobiei și lipsei de cunoștințe a autorului articolului  – care, repet, NU POATE FI CATRINA NICOLAE. Îmi și imaginez un rãspuns de genul ãsta (cu ”seamãnã”), la un test de șivaism fãcut de Nicu. Oare aș lua testul dacã aș spune cã o anume figurã geometricã SEAMÃNÃ cu cutare parte dintr-o yantrã, doar cã nu are nu-ș ce petale ?! Acum, caut sã înțeleg și tãcerea lui Nicu privind articolele care tot apar pe yogaesoteric, veritabile rechizitorii împotriva ”dușmanului poporului” de la MISA. Sãracu, probabil cã s-o fi trezit cu articolul gata scris și postat. Ce era sã mai facã, dacã don-șoara cu nume de dascãl (care se ocupã cu redactãrile pe yogaesoteric), i-a bãgat textul cã ”materialul vine de la scumpi” ?! Mai poți sã zici ceva ?! Pãi poți sã zici, dacã ești bãrbat. Poți sã refuzi, dacã te respecți. Altfel, o sã o mai facã încã o datã și încã o datã, pânã la decredibilizare. Poate cã ãsta este și scopul unor astfel de materiale cretinoide, sã îl decredibilizeze pe Nicu. Nu mai vorbesc despre amiciție, prietenie sau cum s-or fi considerat ei, Nicu și cu Claudiu în trecut. Așa ceva pur și simplu nu se face. Sã te iei de o pozã, cã alte motive nu ai. Dar de ce nu au luat o pozã fãcutã la aceeași meditație, dar dintr-un alt unghi ? Una ca asta, spre exemplu ? Pãi, vã rãspund tot eu (cã e pe blogul meu și pot, na, de aia !): Pentru cã nu s-ar mai fi potrivit cu povestea înșiratã în articol, ceea ce ar fi fost de-a dreptul nașpa, nu-i așa ?! Din punctul meu de vedere un con (sau unghi) cu vârful în punctul de pe creștetul capului și cu deschidere spre în sus semnificã expansiunea conștiinței… dar poate mã înșel. Sã mã lãmureascã cineva, dar parcã așa scria la cursul acela cu metoda de concentrare pentru dezvoltarea puterii telepatice (cu cele 6 puncte de rezonanțã de la nivelul capului). Una peste alta, articolul respectiv face dovada unui sofistm de cea mai joasã spețã. El ilustreazã faptul cã liderul de opinie al unui anumit grup poate prezenta cum ”vor mușchii lui” intelectuali ”adevãrul”, folosind aceleași concepte sau principii ”spirituale” pentru a face din alb negru sau din negru alb, dupã cum îi este interesul. Încã o datã se vãdește un adevãr simplu, anume acela cã ”frumusețea stã în ochii privitorului”, iar cel care vede decãdere spiritualã, foame de bani și îngustime intelectualã, acolo unde noi toți vedem un om meditând (sau dormind), acela le are AȘA CUM LE VEDE (cine zice, ãla e).

Și pentru cã tot s-a promis și o parte a doua (sau mai multe) la infamul articol, o sã ofer eu niște poze spre comentariu, despre Claudiu Trandafir, dar și despre Nicușor. Precizez cã pozele de mai jos sunt luate de pe siteul agenției de știri AgerPress, deci sunt la liber, nu poate plana nici o bãnuialã asupra cuiva cã au fost modificate sau fãcut cu un anume scop într-un anume fel, dintr-un anumit unghi. Ei, ce ziceți de poza alãturatã ? Oare ce o semnifica semnul de ”cedeazã trecerea” apãrut ”întâmplãtor” deasupra capului (plecat) al lui Claudiu, înghiontit de jandarmi cu prilejul unui miting pentru apãrarea… MISA-ei și a lui Gregorian Bivolaru ?! Din puținele mele cunoștiințe despre yantre, triunghiul cu vârful în jos o simbolizeazã pe shakti, iar culoarea roșie este tot de oigine femininã. Sã înțeleg cã atunci era sub ghidarea și protecția lui shakti, iar acum, nu !? În cea de-a doua pozã, observãm limitarea capului lui Claudiu (încadrat desigur ”simbolic” de doi jandarmi), cu doi stâlpi, apãruți și ei la mișto în cadru (dupã efectuarea pozei au fost mutați disciplinar, vã asigur !). Oare ce semnificã ?! O fi un semn cã Claudiu este mason ? Nu cumva cei doi stâlpi îi semnificã pe yoachim și boaz, cei doi stâlpi din templele masonice ? Sau o fi rugbist, cu capul între butea tricolorã și cea europeanã ?! Și tot așa, aberațiile pot continua, ” pentru cei atenþi ºi inteligenþi” (a se citi pentru cei duși cu pluta și rupți de realitate, fantasmagorici). În cea de-a treia pozã, avem douã victime, pentru cã nu pot interpreta altfel mesajul ce apare în fotografie (dacã ar fi sã mã iau dupã ”metoda” de interpretare simbolicã a autorului articolului de pe yogaesoteric): VIOLAȚI. Avem de-a face cu doi inși violați, abuzați. De cine ?! Pãi, scrie deasupra :)), nu trebuie decât sã faci corelații ”inteligente” ! Și în stilul ãsta putem gãsi cele mai aiuritoare și aberante mesaje ”ascunse la vedere” în fotografii, putem interpreta cele mai banale conjuncturi, gesturi și poziții ale personajelor. Poate facem și un concurs de interpretare. Unde ajungem ? Ce mi se pare și mai periculos e faptul cã la nivel oficial, în MISA, se încurajeazã astfel de tâmpenii, prin publicarea unor astfel de articole, care îi duc pe unii direct la spitalul de nebuni, unde povestesc medicilor cum au aflat ei voința divinã din mișcarea rãmurelelor la suflarea vântului printre crãci, și alte asemenea ”sincronicitãți” evidente doar pentru ei. Așa s-a ajuns ca despre avocatul Dumitru Nițurad, cel care l-a scos pe Gregorian Bivolaru din pușcãrie în 2004, SALVÂNDU-I VIAȚA, sã aflu cã s-a scornit cã acesta ține degetele într-o anumitã pozã într-un gest satanic (semnul numit cicã ”gheara”, al degetelor cu care omul își ținea propria pozã de campanie electoralã !), cã a cerut daune morale în procesul cu Pop Teodor și Compania, în valoare de 333 euro, și tot așa… motive suficient pentru unii sã îl demonizeze, ”uitându-i” meritul de a le fi salvat Maestrul. DACà SE VREA, SE POT GÃSI N-ȘPE MILIOANE DE MOTIVE PENTRU A NEGA EVIDENȚA. Cã în poza aia Claudiu mediteazã, cã în pozele alea era reținut pentru cã protesta împotriva abuzurilor declanșate împotriva MISA și G.B., cã un avocat ca Nițurad l-a salbat pe Grieg de pușcãrie și poate și de alte suferințe și o moarte chinuitoare. Ce e cel mai penibil este cum chiar cel care a promovat la MISA conceptele de fraternitate spiritualã, grup spiritual inițiatic, adicã Nicu Catrina în cursurile de shivaism (cã și acum visez despre școala kaula și examenele pe tema asta :))) e primul care ne demonstreazã contrariul, prin articolele publicate sub numele lui. Trist. Închei aici, dar promit sã revin, odatã cu continuarea de pe yogaesoteric, care probabil cã e în pregãtire deja (mai ales la ce ”muniție spiritualã” le-am oferit eu !). PS: Claudiu poa sã dea și el o bere, cã i-am luat apãrarea :)), chiar dacã nu asta a fost intenția. PS1: Mesajul lui Nicu cãtre Claudelu, din articolul de pe yogaesoteric poate fi rezumat în cântarea cu care începe filmul ”Filantropica”, cam așa: (imaginați-vã pe Nicu în locul cântãreței, iar melodia e dedicatã lui Claudiu :)) Gheorghe Dinica – ”Filantropica” – Nu se poate… Asculta mai multe audio diverse ]]>

CategoryCauze Naţionale
Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer

                

Share via
Copy link
Powered by Social Snap