Se inmultesc simbolurile masonice in Bucuresti

Așa cum observam cu prilejul sãrbãtorii naționale de 1 decembrie, pe care am petrecut-o cu camarazii de la Noua Dreaptã la Târgu Mureș, în acest an, orașul Târgu Mureș nu va fi un oraș românesc, atâta vreme cât pe frontispiciul Palatului Culturii din oraș, se lãfãie denumirea în limba maghiarã (Kulturpalota), iar palatul, în integralitatea sa, este decorat numai cu scene din istoria ungurilor – și personajele lor. Nu vreau sã par exagerat, dar dacã într-un oraș din România o minoritate conlocuitoare are un întreg palat dedicat kulturii și istoriei LOR, tot în România simbolurile istorice și culturale românești sunt înlãturate, acoperite sau distruse sub diverse motive. Începând cu Clujul, unde statuia lui Matei Corvin, un clujean care a devenit regele Ungariei – este acoperitã cu prelate, și pânã la centrul Capitalei, unde statuile lui Mihai Viteazul și ale corifeilor politicii și culturii românești – sunt izgonite – pe duratã nedeterminatã din centrul orașului – pe motive obscure ce țin de așa-zise lucrãri de construcții parcãri, asistãm la o ofensivã împotriva unor simboluri care ne mențin în Istorie drept ceea ce suntem: Români în România. Încep sã abunde în schimb în spațiul public, monumente sau simboluri ciudate, fiind demolate în schimb cele ce amintesc românilor de valori scumpe lor. Astfel, Primarul Oprescu demoleazã crucea de marmurã de 3 tone de pe peluza din fața Teatrului Național, ridicatã în memoria victimelor mineriadelor din 1990-1991, dar amplaseazã tot felul de alte monumente oribile, în oraș, ce nu au nici o rezonanțã istoricã sau culturalã. Încep în schimb sã abunde simbolurile masonice în oraș. Dupa aproape 100 de ani de la darea in folosinta, cladirea Primariei Capitalei nu este cunoscuta in totalitate de cei care lucreaza aici. Nu numai camerele unde functioneaza serverele si centrala telefonica raman secrete pentru functionari. Unii continua sa descopere lucruri interesante, neluate in seama cu toate ca se afla la loc vizibil. Asa se intampla cu insemnele masonice aflate pe zidurile interioare. Chiar la intrare, sub cupola, delegatiile oficiale care intra in Primarie sau in Prefectura pot vedea aceste semne pe peretii casei scarii de onoare: compasul, echerul, raportorul, ciocanul. Or, este cunoscut faptul ca masonii se considera constructori, chiar cuvantul mason insemnand “zidar” in limba franceza. Se mai stie ca insemnele celor mai multe grade se bazeaza pe simboluri precum compasul si echerul ori pe forme geometrice: triunghiul, cercul, pentagrama, Steaua lui David. În Piața Revoluției, este ridicat celebrul monument al ”țepei revoluției”, cum este el numit de cãtre bucureșteni, care nu este altceva decât o imensã piramidã – ce strãpunge ceva ce seamãnã cu un cartof !!! Piramidalã este și placa comemorativã din fața Ministerului de Interne, piramidal este și micul monument ridicat (nu se știe când și de cãtre cine) în pãrculețul din fața clãdirii Guvernului României – din piața Victoriei. Mai existã o categorie de așa-zise monumente sau structuri arhitecturale, diforme, dizarmonioase, numite de cãtre ocultiștii masoni ”iadeșuri”, structuri ce au ca rol dispersarea energiilor armoniase ale unei colectivitãți, subiect pe care îl voi aborda într-un articol separat. Meritã doar sã menționez cã astfel de ”iadeșuri” abundã în centrul Capitalei, fiind plasate imediat dupã vara anului 1991 în anumite poziții cheie tocmai pentru ca fenomene de genul ”Pieței Universitãții” sã nu mai poatã fi repetate. Concluzia care se desprinde este aceea cã numai devenind conștienți de aceastã schimbare subtilã dar deosebit de importantã a simbolurilor care ne înconjoarã, putem înțelege cine sunt cei ce ne scriu istoria și în ce sens vor sã ne programeze viitorul. Un viitor cãruia ne putem opune, cãci un om avertizat, este un om pe jumãtate salvat de rãul care îl pândește.]]>