Acelasi desfrau culinar se dezlantuie deopotriva in Seattle si in Toulouse. Aceleasi grasimi nesaturate abunda in farfuriile gurmanzilor din Philadelphia si din Paris. Unele voci sustin chiar ca francezii se ospateaza cu grasimi saturate chiar de trei ori mai mult decat americanii. Cu toate astea, francezii sunt mai sanatosi, mai supli si traiesc mai mult. Doar 8% dintre francezi sunt obezi, fata de 50% in cazul americanilor, iar mortalitatea prin boli cardiace in Franta este o treime din cea inregistrata in SUA.
Intre orgia culinara americana si rafinamentul aproape erotic al bucatariei franceze este o diferenta la fel de brutala ca cea dintre „Big Mama” si Catherine Deneuve. Stilul de a manca al fiecaruia tine de cultura proprie, iar cultura, precum dragostea, trece prin stomac.
Cand vine vorba de mancare si de sanatate, francezii stiu ca mai putin inseamna mai mult. O spun si americanii: „less is more”. Francezii o si fac. Dezmatul grasimilor din farfuria francezilor este acompaniat mereu de o viata activa si de o vasta cultura gastronomica in care domneste de secole un elixir plin de antioxidanti si compusi polifenolici, foarte benefici pentru inima si sistemul circulator: vinul rosu.
A lua masa este un ritual de desfatare a trupului, niciodata un proces a carui finalitate este plenitudinea gastrica. Mintea renunta la grijile zilnice pentru a face loc rasfatului. In vreme ce francezii se bucura de mancare, ceilalti ingurgiteaza navalnic. Cand unii servesc tihnit boeuf bourguignon stropit cu Bordeaux sau paté de fois gras si cateva pahare de vin, ceilalti se lupta sa-si umple senzatia de foame cu preparate ultra-procesate si un pahar de cola. Asta nu inseamna ca americanii sunt total lipsiti de eleganta. Numai ca ei nu reusesc sa o duca pana la capat. Poate de aceea isi ureaza mai adesea, precum francezul, „bon appetit” decat „enjoy your meal”, iar apoi devoreaza in delir, culmea, o portie dubla de french fries si un hot dog de talie mare.
Francezii cultiva o relatie sanatoasa si plina de bucurie cu alimentele pe care le consuma. Le savureaza pe indelete si cu pasiune. Nu sar peste micul dejun si mesteca foarte bine fiecare imbucatura. Inainte sa intre in valtoarea grasimilor, francezii incep cel mai adesea cu un preludiu proaspat, preparat dintr-o salata dreasa cu ulei de masline. Cauta placerea in calitate, la fel cum, dupa un pranz copios, isi cauta cel mai adesea bicicleta, preferand sa ignore fotoliul si berea. Iar dupa o cina cuminte uita sa aprinda televizorul pentru ca sunt gata de o portie copioasa de sex.
Noi, ceilalti, romani si nu numai, trecuti de 25 de ani, cu barbati mai degraba burtosi si femei jenate pe buna dreptate sa mai poarte mini jupe, infulecam pe nesimtite modelul american. De aceea, poate, indemnul asa-zisului paradox francez este mai usor de digerat pe limba lui Oprah Winfrey: Enjoy small quality, don’t eat big shit!
Sa mancati bine! Putin si bine.
autor: Toni Bunaiasu – biorganica.ro
