cristian parvulescu 150x150 Parvulescu & Co, lupii paznici la oi plantati sa modifice Constitutia, se tem rau de pedeapsa cu moartea. Si de armele romanilorRomania este in stare de razboi. Unul nevazut si fara scrupule. Fara reguli si fara prizonieri. Miza: pe termen scurt – resursele subsolului, sistemul energetic, terenul arabil, padurile, etc. Pe termen lung – disolutia unei natiuni care trebuie sa curete locul acesta frumos ca sa aiba alte natiuni “mai aplicate” solutii de back-up. Soldatii din acest razboi sunt agentii de influenta infiltrati in toate structurile de decizie si in ONG-ueile din societatea “in civil”, politicienii cumparati sau santajabili, “presa” aservita, etc. Tinta: poporul roman. O sa va prezentam mai jos un caz emblematic in acest sens. Cristian Pirvulescu, presedintele ONG-ului domnului Soros, Pro Democratia(sic!) are misiunea de a veghea la buna derulare “a modificarii” Constitutiei. Nu ne spune nimeni de ce este nevoie sa fie neaparat modificata si in alte privinte in afara celor legate de regionalizare, dar treaca de la noi. Aseara in studiorile TVR a fost invitat domnul Pirvulescu, alaturi de alta poama a politicii romanesti, domnul Tudor Chiuariu, omul de casa al domnului Relu Fenechiu ca sa-si dea cu parerea, in calitate “de specialisti” despre modificarea Constitutiei. La inceputul emisiunii, moderatorul a tinut sa precizeze ca printre solicitarile imperative ale romanilor legate de revizuire se numara reintroducerea pedepsei cu moartea si acordarea dreptului de a detine arme de foc letale. Solicitarile sunt legitime daca ne gandim la intensitatea agresiunilor la adresa poporului roman, dupa principiul “si oaia incepe sa muste de la atata lup”. Surprins de intrebare, Pirvulescu a raspuns sec si, oarecum, stanjenit ca nu se poate tine cont de aceste solicitari ale romanilor pentru ca, nu-i asa, s-ar incalca articolul 152 din Constitutie(vezi mai jos), care prevede ca nu se poate modifica Constitutia in sensul restrangerii sau lezarii drepturilor cetatenilor. Cu alte cuvinte, dupa logica inversata a domnului Pirvulescu, introducerea pedepsei cu moartea pentru coruptii care ne-au adus la sapa de lemn si pentru agentii straini cu nume romanesti, precum si dreptul de a te apara in fata agresorilor, restrange cumva drepturile cetatenilor romani. Cu alte cuvinte, pentru acest agent plantat sa “revizuiasca” Constitutia, pentru acest lup pus mare sef la stana, cele doua solicitari legitime ale romanilor sunt rele si le lezeaza drepturile. Iar el se vede nevoit sa le apere!? Ciudata logica, ca sa folosim un eufemism. Articolul 152 Limitele revizuirii (1) Dispozitiile prezentei Constitutii privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala nu pot forma obiectul revizuirii. (2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi facuta daca are ca rezultat suprimarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora. (3) Constitutia nu poate fi revizuita pe durata starii de asediu sau a starii de urgenta si nici in timp de razboi. Aceste doua solicitari nu vor fi luate niciodata in seama pentru ca scopul modificarii Constitutiei este, de fapt, slabirea poporului roman si legalizarea jafului resurselor tarii. Adevaratele interese se concentreaza pe modificarea articolului “economic”, Art. 135, care spune acum ca resursele tarii nu pot fi exploatate decat in interesul poporului roman. Cu alte cuvinte, vor sa legalizeze jaful si sa nu mai stea cu frica ca, cine stie, pot fi judecati la un moment dat pentru inalta tradare si subminarea economiei. Au mai fost cazuri… Bineinteles, vor mai modifica si ceva articole care vor da putere mai mare Parlamentului, aceea adunatura de borfasi manipulabili si santajabili in bloc, atat de urata de romani, ca sa dea satisfactie unor decerebrati care, chipurile, conduc Romania. Nu ne ramane decat sa le spunem, ca buni crestini, ca, de obicei, “de ce ti-e frica, de-aia nu scapi”, dupa cum spune o vorba romaneasca. Pirvulescu trebuie, asadar, sa-si invinga frica si sa tina cont de dorintele romanilor, pentru ca altfel o vom mai modifica o data peste un an cand va veni la putere un partid nationalist. Si va da socoteala. Asa “consultativ” cum e… Titlul IV – Economia si finantele publice Articolul 135 Economia  (1) Economia Romaniei este economie de piata, bazata pe libera initiativa si concurenta. (2) Statul trebuie sa asigure: a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie; b) protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara; c) stimularea cercetarii stiintifice si tehnologice nationale, a artei si protectia dreptului de autor; d) exploatarea resurselor naturale, in concordanta cu interesul national; e) refacerea si ocrotirea mediului inconjurator, precum si mentinerea echilibrului ecologic; f) crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitatii vietii; g) aplicarea politicilor de dezvoltare regionala in concordanta cu obiectivele Uniunii Europene. Articolul 136 Proprietatea  (1) Proprietatea este publica sau privata. (2) Proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege si apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale. (3) Bogatiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil, de interes national, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de legea organica, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice. (4) Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. In conditiile legii organice, ele pot fi date in administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate ori inchiriate; de asemenea, ele pot fi date in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica. (5) Proprietatea privata este inviolabila, in conditiile legii organice. sursa: badpolitics]]>

Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer