– Ce program aveþi de Ziua Naþionalã? – Noua Dreaptã va organiza cel puþin patru manifestãri dedicate Zilei Naþionale. La Miercurea Ciuc, la Sfântu Gheorghe, în al doilea stat românesc, Republica Moldova, la Chiºinãu, ºi în Italia, la Roma. – De ce v-aþi orientat în acest an taman în centrul þãrii, exact în Ungurime, cum se zice? – Aºa am hotãrât noi, ca la aniversarea a 93 de ani de la Marea Unire, Ziua Naþionalã sã fie sãrbãtoritã în centrul þãrii. – Puteaþi ºi la 94, ºi la 95, ºi la 100 de ani. Care era diferenþa? – Slavã Domnului, populaþia majoritarã în Transilvania este româneascã. Am fost anii trecuþi la Sfântu Gheorghe, la Târgu-Mureº, anul acesta vom merge la Miercurea Ciuc ºi aºa mai departe, în fiecare an prin tot Ardealul. La Cluj, anul viitor, la Alba-Iulia peste doi ani. – Care va fi programul la Miercurea Ciuc? – Vom participa la slujba religioasã de la Monumentul Ostaºului Necunoscut ºi vom depune coroane de flori. – Se pare cã aveþi o micã problemã: Organizaþia celor 64 de comitate din Ungaria a cerut o reacþie în forþã la manifestarea pe care o organizaþi. – Miºcarea tinerilor din cele 64 de comitate este o miºcare înregistratã în Ungaria, n-are nici o treabã cu teritoriul României. ªeful acestei organizaþii este persona non-grata în mai multe state din Europa ºi Canada ºi nu mai are ce cãuta nici în Serbia ºi nici în Slovacia. Din pãcate, autoritãþile din România nu au luat încã nici o mãsurã în ceea ce-l priveºte. De doi ani încoace, manifestãrile organizate pe teritoriul þãrii noastre de aceastã miºcare din Ungaria au fost cât se poate de provocatoare ºi jignitoare. În 2010 au aniversat intrarea lui Miklos Horthy în Miercurea Ciuc, ca urmare a Diktatului de la Viena ºi au organizat totul cu autorizaþie de la primarul Robert Raduly, cu avizul reprezentantului guvernului, prefectul, în condiþiile în care nici mãcar în Ungaria nu este permisã comemorarea lui Horthy. Iatã cã în România se poate ºi se întâmplã chiar cu voia reprezentantului guvernului în teritoriu. Prefectul a declarat cã este deschis libertãþilor de exprimare ºi sunt curios sã vedem dacã ºi anul acesta îºi va menþine punctul de vedere. – Aveþi autorizaþie? – Nu este necesarã, deoarece este ziua tuturor românilor ºi noi mergem sã o sãrbãtorim în România, nu mergem la Kiev sau în altã parte. Considerãm cã este cât se poate de firesc sã ne bucurãm de acest lucru într-o zi care trebuie sã ne uneascã, o zi care este o sãrbãtoare comunã, cu un caracter unificator. – Vã revendicaþi ca fiind continuatorii miºcãrii legionare? – Noi, ca miºcare naþionalistã, preluãm tot ce a fost mai bun în decursul istoriei pentru acest popor. ªcoala Ardeleanã, Partidul Naþional din Moldova, Avram Iancu, Bãlcescu, Eminescu sunt astfel de exemple ºi ajungem în perioada interbelicã, perioadã în care cea mai prolificã miºcare în construcþii ºi idei a fost miºcarea legionarã. Apoi, chiar ºi dupã rãzboi, am avut modele în rezistenþa anticomunistã din munþi, viitorii deþinuþi politici care au umplut închisorile din România. Din toate acestea avem multe de învãþat –N-am prea vãzut sã întreprindeþi în aceºti ani acþiuni împotriva unor politicieni care au luat decizii cu un profund caracter antinaþional. – Noi am… amendat prin comunicate în repetate rânduri. ªi aici vorbesc de o campanie pe care am promovat-o atunci când am atras atenþia, fãrã sã ne impunem punctul de vedere, sã negociem la sânge, cã intrarea în Uniunea Europeanã va determina un dezastru. Ceea ce s-a ºi adeverit. – Vã canalizaþi totuºi pe niºte zone foarte înguste de acþiune. Miºcarea legionarã a fost creaþia unor intelectuali de marcã ai României. Unde vã sunt acum mentorii? – Din pãcate, n-m reuºit încã sã generãm acea elitã intelectualã în aceºti ani, probabil pentru cã suntem o generaþie foarte tânãrã, probabil pentru cã încã membrii noºtri n-au ajuns la un anumit statut social, la o realizare profesionalã care sã le permitã acest lucru de a-ºi pune amprenta asupra generaþiei lor. Avem însã membri care promit. – Existã suspiciuni cã faceþi jocurile puterii prin miºcãrile pe care le realizaþi; exact în momentele în care ba se taie din lefuri, ba sunt lãsaþi oameni pe drumuri, apãreþi ºi voi cu câte-o acþiune menitã sã abatã atenþia opiniei publice de la problemele reale ale societãþii. Credeþi cãprin acþiunea de la 1 Decembrie nu veþi crea o diversiune? – Din câte ºtiu, actuala putere este în cârdãºie cu UDMR. Nu vãd cum cum le-am putea face acest joc. Atâta vreme cât discutãm despre declaraþii cu un caracter antistatal ºi antinaþional din partea lor, eu cred cã, de fapt, nu mai avem ce discuta. Aceºti oameni nu pot fi prietenii noºtri. Pânã acum nu am abordat anumite teme sociale, politice, pentru cã suntem un ONG, nu avem statut de partid poltic ºi n-ar fi corect din partea noastrã sã generãm niºte aºteptãri. – Tocmai au fost niºte proteste la Universitate, adicã în mediul din care proveniþi. Aþi reacþionat în vreun fel? – Nu, n-am luat atitudine, am aflat prea târziu ºi ne canalizaserãm deja toate forþele pentru evenimentele de la 1 Decembrie. Din pãcate, la structura ºi la logistica pe care le avem nu putem acoperi mai multe sfere de acþiune. – Cum rezistaþi financiar? – Ne autofinanþãm.Tot ce facem facem din propriile buzunare, din salarii sau din afacerea fiecãruia. – Mai toate partidele din România au fost infiltrate de foºti securiºti. Cum stã Noua Dreaptã la acest capitol? V-aþi asigurat protecþia? – Nu ºi nici n-avem de gând. N-avem nimic de ascuns ºi dacã eventualii ofiþeri acoperiþi vor sã se înscrie îi aºteptãm cu interes cãci ºi banii lor sunt buni la cotizaþie. Sã-ºi aducã aportul la mai binele României, s-o facã alãturi de noi; dacã vor sã militeze în conformitate cu ideile noastre naþional-creºtine, sunt liberi sã facã acest lucru. – N-aþi fost ”momiþ ” niciodatã pentru a face diverse jocuri politice? – Avem contacte cu tot ceea ce înseamnã sfera socialã ºi politicã. Nu vreau sã ascund, am primit diverse propuneri pentru a deveni aripa politicã de tineret din diverse structuri politice, însã am decis sã ne urmãm în continuare calea. Nu vã pot da nume ºi aº prefera ca discuþiile pe care le-am purtat pe aceastã temã sã rãmânã aºa cum au fost, cu caracter privat. Când va fi momentul, ne vom genera propria aripã politicã, ce ne va reprezenta în totalitate, fãrã imixtiuni din exterior. – Sunteti catalogaþi drept extremiºti… – Suntem poate cea mai non-extremistã organizaþie din România în raport cu partidele ce conduc acum þara. Sunt partide antinaþionale ºi anticreºtine. Au umilit România ºi au adus-o în halul în care o vedem cu toþii astãzi. Nu putem fi mai extremiºti decât ei. – Din câte ºtiu, ultranaþionalismul e repudiat în Europa. Ce ºanse mai are el în România? – Normal cã nimeni nu va vedea cu ochi buni o conducere statalã naþionalistã. Însã este singura variantã de a-þi negocia cu demnitate parteneriatul cu Europa. Trebuie sã arãþi cã ºtii ce vrei, cã ai ceva de oferit ºi cã eºti demn. Altfel vei fi o slugã ºi o piaþã de consum. Poate cã multe dintre þãrile Uniunii se vor trezi ºi vor înþelege cã actualul proiect este sortit eºecului. – Revenind la 1 Decembrie, ce veþi face dacã vor exista contramanifestaþii la Miercurea Ciuc? – În mãsura în care unii vor înþelege sã vicieze atmosfera sãrbãtorii naþionale, atunci organele statului sã-ºi facã datoria! Vor fi chemate sã intervinã ºi sã restabileascã ordinea. Noi n-am mers, de pildã, niciodatã la Budapesta sã organizãm contramitinguri, sã revendicãm Factiumul, cã Unirea de la 1 Decembrie s-a fãcut pânã la Tisa. Noi nu ne putem substitui forþelor de ordine ºi nu ne vom angaja în nici un fel de altercaþie verbalã. Vrem sã decurgã totul civilizat, sã ne bucurãm de aceastã sãrbãtoare, împreunã cu cetãþenii români de origine maghiarã. – Care este relaþia miºcãrii cu Biserica Ortodoxã? – Una excepþionalã. Cu toþii , prin botez, suntem fiii Bisericii. Este, dacã vreþi, relaþia mamã-fiu. Biserica Ortodoxã este într-un fel mama noastrã. – Care este finalitatea acestei miºcãri? – Deocamdatã punem piatrã peste piatrã. Vrem sã ajungem la o Românie a moralitãþii ºi a normalitãþii. Trebuie sã schimbãm aceastã clasã politicã pentru a face loc unei generaþii de politicieni care sã punã mai presus de orice interesul naþional. Aºa cum am mai spus, vom intra ºi noi în circul politic, însã dupã ce vom avea ce sã le oferim românilor cu adevãrat. Pânã atunci, ne vom continua seria de acþiuni cu caracter naþional ºi creºtin. În Harghita ºi Covasna vom insista pe faptul cã teritoriul este românesc, cã fac parte dintr-un stat naþional, unitar ºi indivizibil. Venim sã atragem atenþia asupra debandadei din judeþele respective, lãsate la mâna unor grofi locali din UDMR, PCM ºi PP din Transilvania. Mai grav, putem vorbi de o excluziune socialã a românilor de acolo, care în propria þarã nu se mai pot angaja dacã nu cunosc limba maghiarã; s-a ajuns la acte de umilinþã extremã. ªi ar trebui sã ne întrebãm cât de slabi suntem în aceastã privinþã ºi ce ar trebui sã facem pentru soarta lor ºi a noastrã ! Sursa: cotidianul.ro]]>