Pãrinte, vã rugãm sã ne spuneþi cum vedeþi protestele care au loc în Bucureºti. Ce alternativã politicã consideraþi viabilã în aceastã situaþie? Au românii ce sã aleagã? Din pãcate nu avem din ce alege. Partidele care ni se prezintã astãzi sunt agãþate politic ori de Rãsãrit, ori de Occident, unde este acelaºi socialism ºi într-o parte ºi într-alta. ªi nouã, celor din închisorile comuniste, ne-a luat multã vreme sã ne dumirim cã în Occident era acelaºi socialism ca ºi în Rãsãrit, decât îmbrãcat în altã uniformã. Diferenþa dintre generaþia noastrã ºi aceastã generaþie este cã pe când aceºti oameni strigã în stradã pentru o bucatã de pâine, pentru cã le-a ajuns cuþitul la os într-adevãr, noi strigam pentru apãrarea valorilor morale ale acestui neam. Noi aveam respect faþã de neam, pe care conductorii de azi l-au golit de toatã bogãþia moralã ºi fizicã. Credeþi cã era puþin curaj sã arunci tablourile lui Gheorghiu- Dej ºi ale Anei Pauker sub bancã? Sau sã calci pe tabloul lui Stalin? Românul a protestat mai eroic într-un stat comunist, în care teroarea era arma de bazã a puterii, decât într-un stat democratic în care eºti liber sã protestezi oricând. Dar acum, sãrmanul, a ajuns la capãtul puterilor, la capãtul rãbdãrii, pentru cã nu mai are ce pune pe masã copiilor ºi nu își mai poate trãi firesc existența în societate. Mã uit la bãtrânii aceºtia pensionari ºi îi compãtimesc cum strigã ºi ei, sãrmanii, în frig de nu mai au nici glas, fãrã niciun rost, bineînþeles. Pentru cã în conjunctura actualã nu avem niciun partid care sã le poatã oferi mai mult. Atât guvernanþii cât ºi poporul l-au scos pe Dumnezeu din calcul, au uitat sã Îi mulþumeascã lui Dumnezeu ºi Dumnezeu ne-a pãrãsit pentru necredinþa noastrã. Românul nostru e bun de gãlãgie ºi atât. Dar când e vorba sã baþi din picior la el, nu mai miºcã un pas, atât dureazã curajul românului de azi. Pentru cã totul este o manevrã politicã ºi nu rãzbeºti mai departe. E nevoie de o strategie, de oameni capabili care sã îºi asume un rol eroic, un sacrificiu. Au atâta dibãcie în a manevra ºi ameþi turma, încât ºi norii þi-i adunã sã plouã sau sã ningã, pentru a împrãºtia mulþimile. Metodele securistice de azi sunt mult mai avansate ºi nu rãzbeºti tu aºa uºor sã schimbi un sistem politic. Realitatea este cã românul nostru pleacã la rãzboi, dar nu are nici oameni, nu are nici arme, ºi mai presus de toate nu are un lider, omul care sã dirijeze. […] Unii protestatari vãd o soluþie în venirea monarhiei. Credeþi cã este o soluþie? Nu, nici vorbã. E o altã ramurã a masoneriei. Iar ca sã ai o monarhie, trebuie sã ridici un popor la concepþia aceasta. Apoi, ºi regii sunt la fel de manevraþi dupã cum sunt manevrate ºi partidele politice. Cine-i Anglia? Cine-i Franța? Cine-i Germania? Nu toþi sunt Hohenzollern ºi neamurile lor? … grecii chiar. ªi sã ai un rege mãcar ca Ferdinand, dar cu progenituri ca aceºtia ce sã faci, poþi sã mai ai încredere în reprezentanții de azi ai regalitãþii? […] Credeþi cã poate renaºte în poporul nostru spiritul dacic, vitejia ºi demnitatea voievozilor români? Poate renaºte ceva în neamul nostru numai dacã va mai slãbi ºi puterea masonicã. Aceastã putere manevreazã totul, subjugã ºi descompune fiinþa omului ºi a neamurilor. ªi faþã de o astfel de putere a întunericului se cere din partea credincioºilor o luptã pe plan duhovnicesc – credinþã, rugãciune ºi iar rugãciune ca sã poatã îmblânzi mânia lui Dumnezeu care vine asupra noastrã. Oamenii au uitat sã îi mulțumeascã lui Dumnezeu, ºi pentru cele bune, ºi pentru cele mai puþin bune. De pildã noi am fãcut demersuri de ridicare a unei troițe în locul unde au luptat ostaºii de la 1944, în Cristeºtii Moldovei – Moþca, pentru cã am fost acolo martor ocular la toate evenimentele de rezistențã armatã împotriva frontului rusesc. Ei bine, nu s-a putut face. De un an de zile aºtept aprobare de la prefecturã sau de la minister ºi nu s-a primit nicio directivã de a înãlþa o cruce martirilor acestei þãri. ªi atunci mã întreb: ce poþi face cu asemenea oameni care dirijeazã un stat creºtin? Decât sã fim exploataþi, prostiþi ºi înjosiþi. ªi aºa merge poporul acesta de o bucatã de vreme încoace: unul zideºte ºi trei dãrâmã. Spuneaþi de curând cã nu aþi fost de acord cu intrarea în Uniunea Europeanã ºi în NATO. Credeþi cã am putea vieþui ca stat înafara acestor organizaþii internaþionale, care dirijeazã omenirea? Îmi menþin aceastã pãrere. Dacã am avea puþinã demnitate am ºti cum sã trãim independenþi. ªi chiar dacã suntem în Uniunea Europeanã, asta nu înseamnã cã eu trebuie sã execut tot ce mi se cere acolo, asta nu înseamnã cã pe mine mã dizolvi ca naþiune ºi nu mai am voie sã îmi spun punctul de vedere. Dar ºtiu demnitarii noºtri de azi sã susþinã drepturile naþiunii noastre? Ei nu ºtiu decât sã primeascã osiºoare de la stãpâni. Când vom depãºi statutul de slugi? Este România stat independent sau nu? Elveþia cum reușește sã se sustragã acestei Uniuni ºi sã fie totodatã o mare capitalã a Europei? Noi nu trebuie sã facem parte din aceastã Uniune Europeanã, ce se vrea o nouã Uniune Sovieticã. Aceste uniuni doresc o globalizare a statelor, ce ascund un plan dictatorial, de a se ajunge la banca unicã, la moneda unicã, pentru a îngrãdi cetãþeanul, pentru a centraliza puterea spre instaurarea noii ere. […] nu este altceva decât intenþia diavoleascã de a secera ºi de a reduce numãrul omenirii. Acest rãzboi pe care îl pregãtesc tot ei în favoarea lor, nu are drept scop decât mãcinarea ºi distrugerea omenirii fãrã cruþare, ºi vieþuirea lor peste cadavrele acestei lumi. Acesta este un pericol mai important decât cine conduce mâine România. Ei strigã: Jos parlamentulJos X sau Y, dar nu cunosc dedesubturile ºi problemele cu adevãrat vitale…, probleme pe care nu le pune nimeni în discuþie ºi nu ai voie sã le discuþi. Dar avem de-a face cu niºte trãdãtori de þarã ºi stãpâni prea mulþi ca sã le mai putem face faþã. Cititi va rog interviul integral pe site-ul Atitudini: Pãrintele Justin: Avem nevoie sã ni se facã dor de neam, dor de Dumnezeu]]>

CategoryCauze Naţionale
Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer

                

Share via
Copy link
Powered by Social Snap