Pentru cã țipã „Gripã!”Cinci coloși ai industriei farmaceutice, care comercializeazã antidotul împotriva gripei porcine și a celei aviare, își rotunjesc conturile, anual, cu aproximativ 10 miliarde de dolari Vaccinãrile și campaniile mediatice duse de Organizația Mondialã a Sãnãtãții merg mânã-n mânã
Riscul epidemiilor de gripã sezonierã sau al formelor noi (gripa aviarã și cea porcinã) provoacã an de an o panicã generalã, pe toate continentele. Și, în timp ce virușii vin și pleacã, spitalele fiind luate cu asalt de cei care vor sã ținã piept epidemiei, marile companii farmaceutice, puse sã fabrice antidoturi miraculoase, rãmân cu profituri de miliarde. Pentru cã afacerea vaccinurilor este estimatã anual la 10 miliarde de dolari, în condițiile în care teama de îmbolnãvire nu are granițe. Cei mai importanți beneficiari ai acestui business sunt giganți ai industriei farmaceutice precum GlaxoSmithKline, Roche, Sanofi Aventis, Novartis, Astra Zeneca. Un exemplu al modului în care aceste firme se îmbogãțesc a fost adus de una dintre cele mai mari bãnci de investiții din lume, J.P. Morgan, care a calculat cã, numai în cazul gripei porcine, guvernele diverselor state au încheiat acorduri, în 2010, cu 3-4 companii farmaceutice, pentru producerea de vaccinuri pe scarã largã, solicitând cel puțin 600 de milioane de doze, a cãror contravaloare a fost între 3 și 4,5 miliarde de dolari.
Cel mai rãsunãtor scandal rãmâne cel din 2010, când parlamentari din Consiliul Europei au cerut o comisie de anchetã, acuzând Organizația Mondialã a Sãnãtãții (OMS) cã au creat isteria pandemiei de gripã porcinã, provocatã de virusul AH1N1 în favoarea firmelor farmaceutice. Wolfgang Wodarg, epidemiolog german, membru al CoE, susținea cã firmele farmaceutice „au influențat oamenii de științã și autoritãțile de sãnãtate publicã, astfel încât acestea sã alerteze Guvernele în legãturã cu o pandemie”. Ulterior, ziarul francez „Le Parisien” dezvãluia cã mai mulți cercetãtori din cadrul OMS se aflau chiar pe listele de platã ale firmelor care produceau vaccinul împotriva gripei porcine.
În ultimii ani, companiile farmaceutice din Europa sau SUA au fãcut bani frumoși din rãspândirea alertelor privind ravagiile fãcute de gripã, provocate de tot felul de viruși. Isteria creatã de epidemia de gripã de tip AH1N1 (denumitã gripã porcinã), apãrutã pentru prima datã în Mexic, în aprilie 2009, s-a rãspândit rapid în toatã lumea. Cei care au știut sã profite la maximum au fost șefii și acționarii marilor companii farmaceutice, în cazul de fațã, multinaționale Roche (Elveția) și GlaxoSmithKline (Marea Britanie), care produc medicamente și produse antigripale și la care guvernele din întreaga lume au apelat pentru achiziționarea vaccinurilor de combatere a acestui virus – Tamiflu și Relenza.
90 de milioane de oameni vaccinați cu Tamiflu
Conform bãncii de investiții J.P. Morgan, doar în 2010, cele douã vaccinuri au adus companiilor care le-au fabricat, prin milioanele de doze de Tamiflu și Relenza vândute, 1,8 miliarde de dolari, din statele bogate, și peste 1,32 miliarde de dolari, din statele în curs de dezvoltare. La aceste sume se adaugã alte peste cinci miliarde de dolari obținute de Roche și Glaxo din vânzarea altor medicamente contra gripei. Conform cifrelor furnizate chiar de Roche la finele lui 2012, „peste 90 de milioane de oameni din întreaga lume, originari din peste 80 de țãri, au primit Tamiflu, pe prescripție medicalã, pentru tratarea sau prevenirea unei infecții gripale”.
Conexiunile lui Rumsfeld
Mai puțin cunoscut este însã faptul cã Tamiflu a fost produs și patentat de o firmã de biotehnologie din California, numitã Gilead Sciences Inc., cotatã la bursã, care a preferat sã rãmânã în umbrã. Motivul este ușor de înțeles: unul dintre principalii sãi acționari a fost Donald Rumsfeld (foto, jos), fostul șef al Pentagonului din timpul administrației Bush, post pe care l-ar fi deținut pânã în 2001. În 1997, Gilead a acordat firmei Roche licența exclusivã pentru producerea vaccinului Tamiflu.
Bun și pentru aviarã
În 2005, un alt virus provoca isterie planetarã, dupã apariția sa în Asia. Despre H5N1 s-a spus cã este virusul care declanșeazã gripa aviarã și cã, dintre cele 15 subtipuri de virusuri de gripã, are particularitatea de a se modifica rapid. S-a spus și atunci cã existã riscul unei epidemii și cã singurul medicament folosit în tratarea cazurilor umane de gripã aviarã este Tamiflu. În 2008, o altã companie farmaceuticã gigant, Novartis, a fost implicatã într-un scandal uriaș, dupã ce a fãcut o serie de teste clinice împotriva gripei provocate de virusul H5N1 în Polonia. Peste 300 de oameni, majoritatea persoane fãrã adãpost, au fost vaccinate experimental, de cãtre cadre medicale poloneze, 21 dintre cei testați pierzându-și viața.
H3N2, alt virus, același remediu
2013 a adus o nouã isterie în SUA, dupã ce s-a anunțat o epidemie de gripã fãrã precedent. Vinovat ar fi alt virus: H3N2, despre care, timid, se vorbea încã din 2010. Virusul H3N2 face parte din familia de virus gripal Influenzae – subtipul A ºi nu este un virus nou, apariția sa fiind anunțatã, pentru prima datã, în 1968, când a fost numit Influenzae Hong Kong tip A. Medicii susþin cã virusul H3N2 este considerat extrem de virulent, deoarece are capacitatea de a-ºi schimba setul antigenic, astfel încât, deºi este vorba de acelaºi virus, apare sub numeroase forme.
Tamiflu, apã de ploaie
La finele lui 2012, publicația de specialitate British Medical Journal punea la îndoialã eficienþa tratamentului antiviral cu Tamiflu (oseltamivir), produs de Roche, sugerând guvernelor europene sã dea în judecatã compania farmaceuticã. Pentru cei de la BMJ, Tamiflu funcționeazã împotriva gripei A, însã este ineficient în cazul unor complicații ce pot apãrea la cei care iau virusul AH1N1, provocând decesul din cauza unor complicații respiratorii. BMJ acuzã compania Roche cã nu are dovezi suficiente care sã ateste eficienþa oseltamivirului împotriva gripei. În 2009, BMJ ºi oamenii de ºtiinþã de la centrul independent de cercetare Nordic Cochrane solicitaserã companiei elvețiene sã le furnizeze toate datele cu privire la antiviralul Tamiflu. La momentul respectiv, cercetãtorii de la Centrul Cochrane erau anagajaþi de guvernul Marii Britanii sã evalueze toate medicamentele care trateazã gripa, însã nu au gãsit atunci nicio dovadã cã Tamiflu ar reduce numãrul de complicaþii în cazul persoanelor infectate cu virusul gripal. În paralel, Roche este anchetatã de Agenþia Europeanã a Medicamentelor (EMEA) pentru cã nu a prezentat corect efectele secundare, inclusiv posibile decese, ale unui numãr de 19 medicamente, printre care ºi Tamiflu.
Și alte publicații de specialitate au lansat semnale de alarmã cu privire la riscurile pe care le prezintã Tamiflu. Specialiștii din Japonia au avertizat cã în peste 11% din cazuri, administrarea acestui vaccin, profilactic, determinã apariția unor comportamente anormale, precum atacuri de panicã, halucinații sau accese de furie.
Trei tipuri de viruși gripali
Existã trei tipuri de viruși gripali: A, B și C. Virusul de tip A este cel care cauzeazã majoritatea îmbolnãvirilor la om, pãsãri și mamifere. Genomul sãu conține opt segmente de ARN, codificând 11 proteine. Virușii sunt clasificați pe subtipuri pe baza celor douã glicoproteine majore de suprafațã: hemaglutinina (H) și neuraminidaza (N). Prin segmentarea genomului, virusul are capacitatea de a-și rearanja segmentele genomice și de a se recombina, sporind în acest astfel rata de evoluție și generare de noi tulpini. Recombinarea este utilizatã frecvent în laborator în procesul creãrii de noi vaccinuri.
Mânã-n mânã cu OMS
Companiile farmaceutice au realizat și cã au nevoie de o colaborare intensã cu Organizația Mondialã a Sãnãtãții, motiv pentru care au încheiate o serie de acorduri cu OMS pentru studiul și producerea de vaccinuri împotriva gripei aviare sau a gripei porcine. Francezii de la Sanofi Aventis și-au deschis deja în Mexic un laborator pentru fabricarea unui vaccin împotriva unei eventuale pandemii de gripã, iar americanii de la Baxter au distribuit în 18 state vaccinuri antigripã contaminate cu virusul gripei aviare.
Febra vaccinãrilor în masã
Ordinul vaccinãrii în masã provine de la Organizația Mondialã a Sãnãtãții. În 2009, la începutul lunii iulie, un grup de experți în vacccinuri concluziona cã o pandemie de gripã este inevitabilã, iar Marie-Paul Kieny, directoarea OMS pentru vaccinuri, afirma cã toate națiunile trebuie sã aibã aceste doze de vaccin, care în cursul lunii septembrie trebuiau sã fie la dispoziția oamenilor. Criticii acestei campanii îi acuzau pe „experții OMS în vaccinuri” cã beneficiazã de contracte importante de pe urma medicamentelor și vaccinurilor antivirale pe care și le achiziționeazã guvernele.
Pericol general
Primejdia pe care o reprezintã vaccinurile asupra sãnãtãții oamenilor a fost dezvãluitã de un medic britanic. Lucija Tomljenovici susține, într-un raport publicat pe un site de specialitate, cã, în general, toate vaccinurile sunt extrem de periculoase pentru om. Dupã mai multe cercetãri, aceasta a descoperit cã marile companii farmaceutice plãtesc scump pentru ca informația conform cãreia vaccinurile lor sunt periculoase pentru sãnãtatea copiilor sã nu fie scoase la luminã. Cele mai frecvente reacții negative în rândul copiilor sunt boli genetice grave, autism sau deteriorarea celulelor creierului. Chiar dacã raportul este îndreptat împotriva sistemului de sãnãtate britanic, dezvãluirile sunt valabile pentru întreaga lume.
Virusurile gripale, mai costisitoare decât toate virusurile IT la un loc
În ultimii ani, industria de „sãnãtate” a sistemelor cibernetice a avut o creºtere mult mai rapidã decât cea a sãnãtãþii umane. Cel mai probabil, într-un viitor nu prea îndepãrtat, piaþa „vaccinurilor” pentru virusurile informatice care ameninþã inteligenþele artificiale o va ajunge din urmã pe cea a vaccinurilor pentru virusurile biologice. Veniturile globale din vânzarea de software antivirus cãtre consumatorii finali au ajuns, în 2011, la 7,6 miliarde de dolari, potrivit cercetãrii de piaþã a companiei International Data Corporation (IDC). Dar, spre deosebire de producãtorii de vaccinuri pentru uz uman, companiile IT care dezvoltã soluþii antivirus au ºi versiuni gratuite, pe care „pacienþii” le pot descãrca liber de pe internet. Cifra este încã mai micã decât cea obþinutã de companiile farmaceutice care produc vaccinuri antigripale, însã creºte rapid. Cheltuielile globale cu „sãnãtatea” informaticã au atins, în 2011, 63,7 miliarde de dolari, iar în 2017, vor ajunge la 120 de miliarde de dolari, potrivit site-ului de specialitate researchandmarkets.com. Spre comparaþie, dacã suma costurilor criminalitãþii informatice de pe glob este estimatã la un trilion de dolari, o pandemie de gripã la nivel mondial ar costa trei trilioane de dolari (potrivit estimãrii fãcute în 2008 de Banca Mondialã).
Luciana Pop
Gilda Popa – ziuanews.ro
]]>