A trecut exact o lunã de la experimentul meu privind postul negru cu apã, întins pe durata a 5 zile. Am primit foarte multe întrebãri de la cititori cu privire la efectele pe terrmen lung ale postului asupra mea. M-am îngrãșat la loc ? Mã simt mai bine ? Nu m-am îmbolnãvit ? Mã simt altfel ?
Așa cã m-am decis sã rãspund tuturor acestor întrebãri într-un scurt articol.
În aceastã perioadã de 30 de zile, dupã revenirea la alimentația mea normalã (lacto-ovo-vegetarianã), nu am mai ținut alte zile de post (de obicei țineam în trecut douã zile pe sãptãmânã, marțea și vinerea), tocmai pentru a vedea dacã efectul de yoyo al slãbirii bruște se instaleazã și dupã postul negru, ca în cazul altor regimuri alimentare hipo-calorice.
Totuși, anumite schimbãri au avut loc în dieta mea. Precizez cã ele au apãrut în mod natural, fãrã ca eu sã forțez sau sã mã abțin în vre-un fel.
În primul rând, datoritã micșorãrii stomacului pe durata postului, dupã revenire am început sã mãnânc mult mai puțin la fiecare masã. Apoi, nu am mai simțit nevoia de pâine. Înainte, dacã nu mâncam suficientã pâine la o masã, aveam senzația cã nu mã satur. Dupã aceastã perioadã de post, nu mai simțeam deloc nevoia sã mãnânc pâine, iar dacã am mai mâncat a fost foarte rar și în cantitãți minuscule (sub o felie de pâine la o masã) – și doar atunci când ceea ce mâncam necesita o “bazã” exemplu când mâncam icre.
Apoi, nu am mai simțit nevoia sã mãnânc dulciuri. Uneori nu simt nevoia nici mãcar sã mai îndulcesc ceaiul cu miere, îmi place mai mult sã îi simt gustul natural, proaspãt, ne-alterat de gustul dulce.
