Bonusurile oferite de banci, in puncte sau procente din cumparaturile pe cardul de credit, reprezinta mai degraba o strategie de marketing decat o facilitate reala acordata clientilor. Cu bonusul primit pentru cumparaturi cu Power Card BCR in valoare de 10.000 de lei, puteti achita comisionul anual de intretinere a cardului. Cam asta este valoarea reala a bonusurilor in puncte pe care le ofera cea mai mare banca din Romania in cazul unuia dintre cele mai promovate produse din portofoliu. Situatia este asemanatoare si in cazul celui de-al doilea mare jucator, BRD, cu mentiunea ca, in cazul bancii franceze, comisioanele pentru servicii elementare, cum ar fi obtinerea unui extras de cont, sunt semnificativ mai mari. Raiffeisen ofera bonusuri in bani doar pe varianta Gold a cardului de cumparaturi, unde pentru cheltuieli de 1.500 de lei primesti 12,5 lei. Suma este mai mare decat in cazul BCR si BRD, insa daca il raportam la comisionul anual de 150 de lei rezulta ca suma minima ce ar trebui cheltuita pentru a acoperi comisionul depaseste 21.500 de lei. Ceva mai bine stau lucrurile in cazul a doua banci mai mici, dar foarte active pe zona de carduri. La Garanti si Citibank, ar trebui sa cheltuiti circa 2.000 de lei pentru a va putea achita comisionul doar din bonusuri. Analiza noastra a luat in calcul doar facilitatile de tip puncte sau procente bonus. Comisioane cat casa Produsele analizate au si alte facilitati, insa, cel putin in cazul BCR si BRD, bonusurile au fost folosite ca element principal de marketing, si tocmai de aceea au o foarte mare relevanta. in comparatie cu nivelul comisioanelor parcticate de banci, aceste facilitati nu reprezinta aproape nimic. Capital a analizat bonusurile doar comparativ cu cel mai cunoscut comision, cel de administrare, insa costurile de utilizare zilnica a cardului, exceptand dobanda, sunt cu mult mai multe. Din perspectiva taxelor si comisioanelor, BRD este campioana. Astfel, pentru transmiterea extrasului de cont lunar (operatiune absolut indispensabila cand ai un card de credit) BRD cere 3 lei. Pentru eliberea unui istoric de cont dai 3 euro pentru o perioada mai mica de 3 luni si 5 euro pentru o perioada mai mare, doar pentru a verifica soldul contului mai trebuie sa platesti 0,5 euro in timp ce taxa unica pentru servicii suplimentare este de 50 de euro. BRD este singura dintre bancile analizate care exprima in euro comisioanele pentru un card in lei. in plus, BRD cere si un comision de analiza a dosarului in valoare de 20 de lei. BCR percepe, in plus fata de cele doua comisioane de administrare, si un comision de emitere in valoare de 24 de lei, in timp ce Raiffeisen,Citibank si Garanti au doar comisioanele de administrare si cele aferente retragerilor de numerar. De mentionat este si faptul ca, pentru bonusurile la care facem referire, veti plati si un impozit de 16%. Nu retrageti numerar! Cea mai mare greseala pe care o fac posesorii cardurilor de credit este ca, in numar masiv, ei retrag cash de la bancomat, spun reprezentantii Kiwi Finance si ai Finzoom. Acest fapt genereaza perceperea unui comision de retragere, precum si perceperea imediata de dobanda (DAE medie 31,75% la retragerea de numerar, potrivit Finzoom), de regula mai mare decat dobanda-standard (DAE medie 21,9% la cumparaturi). In acest mod, clientii pierd toate avantajele oferite de cardurile de credit – rate fara dobanda, cumparaturi cu perioada de gratie, reduceri la comercianti, cash-back, acumularea de puncte bonus, asigurare gratuita de calatorie etc. -, expunandu-se unor costuri uriase, de 21%-50%. Daca retragerea de cash de pe un card de credit se face la ghiseu, atunci costurile sunt si mai mari. Exista totusi banci care au carduri de credit cu perioada de gratie la retragerea de numerar. in prezent, sase banci ofera facilitatea de a retrage cash cu perioada de gratie – Banca Transilvania (55 zile), ATE Bank (55 zile), Citigroup (54 zile), Intesa Sanpaolo (45 zile), Carpatica (55 zile) si Marfin Bank (59 zile), potrivit datelor Finzoom. De asemenea, este foarte importanta intelegerea modului in care functioneaza perioada de gratie la cumparaturi sau retragere de cash si utilizarea acesteia corespunzator. 16% este impozitul perceput pentru niste bonusuri si asa insignifiante. Res­pectivele facilitati sunt incadrate la categoria venituri din dobanzi si sunt impozitatea ca atare. Sursa: Capital comentariu rapcea.ro: evident, bãncile încearcã sã “educe” prostimea sã foloseascã cardul, momind gloata cu promisiuni și bonusuri inexistente. lãcomia bãncilor le împiedicã sã depãșeascã aplicabilitatea (în cazul lor) a dictonului “cu o mânã îți dã, cu cealaltã îți ia”. În mod semnificativ, articolul surprinde un adevãr important: TOATE BÃNCILE emitente de carduri DESCURAJEAZÃ PRIN COMISIOANE MARI RETRAGERILE DE NUMERAR, tocmai pentru a micșora circulația monedei fizice în favoarea celei electronice, mai ușor de urmãrit și controlat de cãtre marea finanțã evreiascã, al cãrei scop este instaurarea dictaturii planetare prin controlul banului. Nu degeaba se spune în popor cã “Banul e ochiul dracului”. Atunci, poporul jidãnesc, care iubește atât de mult (și controleazã banul), pe cine oare iubește, și în numele cui controleazã banul ?!]]>

Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer