Mulți români sunt șocați de rezultatele la alegerile parlamentare, de victoria PSD-ului. Oamenii nu înțeleg ce s-a întâmplat, cine sunt românii care au votat cu PSD într-o asemenea proporție covârșitoare și mai ales care a fost motivația din spatele acestui vor în favoarea celui mai corupt și urât partid din România. Însã, dacã rememorãm evenimentele care ne-au adus în acest punct, lucrurile devin clare.

Ne amintim emulația anti-PSD care a dus la alegerea lui Iohannis. Marșuri în toatã țara anti PSD, zeci de mii de oameni ieșiți în stradã, votul zdrobitor al diasporei nu atât pentru Iohannis cât împotriva comuniștilor din PSD.

Apoi nenorocirea de la Colectiv. Revolta împotriva mafiei cu conexiuni în Guvernarea Ponta: ies la luminã scandalurile cu Piedone, Hexifarma, Ghițã. Întreaga Românie scandeazã “corupția ucide”, arãtâd cu degetul acuzator cãtre un govern care se retrage grãbit de la putere, la sfatul serviciilor secrete, pentru a evita o revoluție care sã mãture de sus pânã jos structurile de putere.

Și aici au fãcut greșeala Iohannis și sfãtuitorii lui de la Bruxelles. S-au apucat sã mimeze dialogul cu strada, cu piața, cu cetãțenii. Au adus un guvern de așa-ziși tehnocrați, în realitate copii de securiști trimiși pe posturi europene. Aceștia au format un guvern cu o agendã în care tinerii din stradã nu s-au regãsit deloc. Iohannis nu a primit la dialogul cu “piața” nici unul dintre liderii informali ai acesteia, pentru cã aveau deja pregãtiți liderii lor, plãtiți cu bani din afarã, unii zic cã de cãtre George Soroș.

Pentru credibilitate, Guvernul Cioloș a înființat un nou Minister, denumit pompos ca fiind  pentru Consultare Publicã și Dialog Civic. Am fost printre primii care am depus un memoriu la acest minister, cu peste 30 de propuneri de modificare a legislației (doream alegeri libere, fãrã prag electoral fãrã strângeri de semnãturi, fãrã redistribuirea votului, depolitizarea administrației publice, etc.), în atenția ministresei Violeta Alexandru, înscriindu-ne într-o audiențã care nu a avut loc niciodatã.

Guvernul Cioloș a urmat ascultãtor planurile trasate de cei de la Bruxelles, iar treaba asta s-a vãzut iar românii au simțit cã acest guvern nu lucreazã pentru români. Iatã doar câteva mãsuri anti-românești luate de guvernul Cioloș:

• a declarat prin Ordonanțã de Guvern ca fiind “de utilitate publicã” Asociația Ellie Wiesel, asociație care în baza acestei noi titulaturi a cerut și primit în doar 10 zile de la Primãria Capitalei sediul viitorului muzeu de artã contemporanã al Bucureștiului (pinacoteca Bucureștiului), respectiv clãdirea Palatului Dacia de pe str. Lipscani, pentru a face acolo Muzeul istoriei evreilor și al Holocaustului.

• A modificat prevederile Codului Fiscal, mutând obligațiile angajatorilor fațã de bugetul de asigurãri sociale în sarcina angajaților, din dorința de a scãdea costurile multinaționalelor cu angajații – chipurile pentru a atrage investitori în românia. Chestia asta angajații au resimțit-o la salariu, primind mai puțini bani în mânã.

• Nu a fãcut nimic pentru a renegocia accizele pentru petrolul românesc (contractul cu OMV fiind expirat de ani de zile !), astfel cã în continuare austriecii se bucurã de bogãțiile resurselor românești, în timp ce noi plãtim cele mai scumpe gaze, și cel mai scump combustibil – raportat la salariile noastre.

• Nu a dat curs revendicãrilor românilor privind organizarea de alegeri libere. Putea mãcar încerca sã forțeze Parlamentul, cu o ordonanțã de urgențã care sã modifice legea alegerilor, eliminând obligativitatea strângerii de semnãturi (190.000 de fiecare partid nou), a reducerea sau eliminarea pragului electoral de 5% și a redistribuirii voturilor – reguli care au foavorizat și favorizeazã marile partide – în frunte cu PSD-ul.

• A protejat marile companii strãine și bãncile de controalele ANAF-Antifraudã. În schimb, firmele românești, mici comercianți se trezesc cu activitatea suspendatã pentru abateri de doi bani, fiind puse pe butuci.

• A deschis piața româneascã transportatorilor strãini (chestie cerutã cu insistențã de Bruxelles), crescând enorm taxele pentru transportatori – în special RCA-ul, distrugând astfel firmele de transport autohton, care nu pot concura cu transportatorii externi.

• Nu a reușit sã aducã în fața Justiției nici criminalii de la revoluție și Mineriadã (Ion Iliescu, Petre Roman, etc.) și nici pe cei care au devalizat țara recent (Ghițã, Dragnea, etc.)

• Continuã obedient planurile ocultei mondiale de construire a dictaturii electronice (buletine cu cip, platforma e-românia); pregãtirea ordonanței de guvern privind vaccinarea obligatorie a populației, în special a copiilor.

• Nu a construit nimic. Nici mãcar un kilometru de autostradã.

• A cedat presiunilor bãncilor privind legea falimentului personal și cea privind darea în platã.

• Nu a modificat nimic în favoarea românilor din legea retrocedãrilor proprietãților rpeluate abuziv de statul comunist.

• Nu a amendat prin ordonanțã de guvern legea anti-legionarã a PNL-ului, care condamna la ostracizare pe majoritatea luptãtorilor anticomuniști.

• Nu a vrut sã organizeze odatã cu alegerile parlamentare referendumul privind modificarea definiției familiei în Constituția României, dl. Cioloș dovedindu-se încã o datã, un anti-român, cãruia nu îi pasã de ce vor românii.

• nu a tãiat robinetul cu bani pentru clientela politicã a PSD-ului în zonele controlate de aleșii locali (primari și prefecți PSDiști), fapt ce a dus la menținerea puterii pesediste asupra electoratului captiv din mediul rural.

 

Pe de altã parte a încercat sã facã și lucruri bune:

• sã redeschidã institutul Cantacuzino și producția de vaccinuri românești;

• sã reducã debitul banilor sifonați pe contractele publice cu Statul.

Problema este cã românii nu s-au simțit reprezentați de mãsurile Guvernului Cioloș și mai ales, dupã un an de guvernare, nu au simțit o îmbunãtãțire a nivelului de trai, ba dimpotrivã, o scãdere a puterii de cumpãrare.

Iar când vezi cã așa-zisa opoziție de dreapta (PNL-ul și USR-ul) nu au nici o altã temã de campanie decât imaginea lui Cioloș, adicã continuarea unei guvernãri care nu a îmbunãtãțit pe termen scurt viața românilor, era normal ca oamenii sã le transmitã un mesaj dur: nu mai vrem un guvern care nu face nimic pentru noi.

În plus, indiferența PNL fațã de proiectul Alianței pentru familie privind referendumul pentru familie, mesajele date de Iohannis, care au scandalizat o țarã întreagã, românii tradiționaliști care resping homosexualitatea fiind calificați de președinte drept “fanatici religioși” au scandalizat pe marea majoritate a românilor – inclusiv pe mine.

Toate astea s-au cumulat în timp, alãturi de multe alte astfel de derapaje care ne-au demonstrat cã PNL-ul, USB-ul și celelalte partide de așazisã opoziție nu au nici o legãturã cu opinia și așteptãrile românilor.

În tot acest timp, PSD-ul s-a manifestat foarte discret la nivelul declarațiilor publice, preferând sã joace la offside și sã-i lase sã greșeascã pe noii concurenți dornici de afirmare.

Desigur, e mai simplu sã reduci rezultatul alegerilor la lipsa de culturã politicã și o presupusã imbecilitate a românului de rând, motiv sã te declari dezgustat și dezamãgit de concetãțenii tãi, și sã afirmi cã toate cele descrise de mine mai sus sunt doar tâmpenii fãrã legãturã cu decizia la vot a cetãțenilor.

Însã aceastã opinie reducționistã este contrazisã de voturile celor care au votat în centrul țãrii PNL mai mult decât PSD. Deloc întâmplãtor, treaba asta s-a întâmplat acolo unde liderii zonali PNL erau foști PD-iști, care au știut sã menținã o imagine echilibratã, apropiatã de nevoile oamenilor.

ÎN CONCLUZIE, ca și în cazul victoriei lui Donald Trump în SUA, nu votanții sunt imbecili, ci voi, cei care vã credeți pe cai mari și nu vreți sã ascultați vocea poporului. Poporul va amenda prin vot toate excesele celor ce cred cã pot face ce vor din România, fãrã sã ținã cont de nevoile, opiniile și credințele românilor.

Dacã am fi avut alternative la PSD, cu siguranțã românii ar fi votat altceva. Însã faptul cã PNL-ul și USR-ul și-au imaginat cã pot înlocui la butoanele puterii României PSD-ul, jucând jocul alegerilor dupã regulile fãcute de PSD a fost o mare prostie din partea acestora. În plus, asta a arãtat cã nici PNL și nici USR nu vor democrație realã, nu voiau alternative și implicit concurențã pe scena politicã. În aceste condiții, la fel cum votul Pro Iohannis la prezidentiale a fost în realitate doar un vot anti-Ponta, și votul pentru PSD a fost de fapt un vot Anti-dreapta care a demonstrat prin mãsurile din ultimul an cã reprezintã mai degrabã interesele multinanționalelor și ale europenilor decât ale românilor.

Singura șansã pe care o avem pentru a scãpa de PSD dar și de acești mici monstuleți neo-marxiști gen Alina Gorghiu, Nicușor Dan și Clothilde Armand este ca lumea sã se revolte, sã iasã în stradã la primele furãciuni ale PSD-ului, și sã demolãm prin forța strãzii, bine organizate de data asta, toate regulile care favorizeazã în alegeri marile partide parlamentare. Și evident, noi alegeri, de data asta libere, la care sã poatã participa toatã lumea.

]]>