N-am apucat sã vã povestesc cum a fost la Comic Con 2016. Aº începe prin a spune cã nu ºi-a meritat banii. 45 de lei biletul pentru o zi, sau abonamente pe 2 sau toate cele 3 zila la preþuri la fel de mari, mi se pare jecmãnealã curatã, în condiþiile în care:
– tinerii nu au avut parte de bilete la preþ redus
– atracþiile au fost cam aceleaºi în toate cele 3 zile, dacã ai mers o datã, ai vazut cam tot
– comercianþii au plãtit ºi ei taxã de participare
– firmele de IT participante au sponsorizat evenimentul
– evenimentul nu produs nici un actor interesant (pentru mine, cel puþin) din lista de actori cunoscuþi din seriale sau filme SciFi sau Fantasy.
Pe bune, toatã povestea era grupatã în 4 spaþii mari ºi late:
-
spaþiul 1 – o salã unde era amplasatã o scenã, douã ecrane (cu video-proiectoare) ºi scaune pentru public. Era o viermuialã permanentã, nimic interesant proiectat, lumea cãsca gura într-un dute-vino.
-
Spaþiul 2 – un hol de intrare, cu niºte penibilitãþi de tricouri ºi mici jucãrioare din starwars.
-
Spaþiul 3 – destinat vânzãtorilor de diverse chestii: de la costume de personaje, tricouri cu inscripþii tematice ºi postere, pânã la cãrþi.
-
Spaþiul 4 – Expoziþie de chestii pentru gaming, ºi multe console pentru concursuri, unde competiþiile erau în toi, cu jocuri de la FIFA pânã la League of Legends. Plus o scenã de unde unii comentatori de gaming comentau la microfon evoluþiile jucãtorilor în timp ce o masã de gurã cascã belea ochii pe un ecrau unde erau proiectate jocurile. Adicã cãcat !
-
ªi mai era un spaþiu unde puteai sã vezi jocuri retro de tip nintendo, sau chiar sã te joci pe ele (acolo copii rupeau consolele pe Mario).
-
Colþ cu treaba asta, brava armie românã te invita sã încerci toate modelele de arme (reale !) ale celor din forþele speciale române – chestie care mi s-a pãrut cu adevãrat interesantã.
În rest, puºtime de liceu cât cuprinde. Gagicuþe la bulanu gol, cicã “costumate” în tot felul de personaje de serii fantastice sau jocuri, raiul pedofililor, nu alta. Zãu ca dacã n-aº fi fost cu copii, ca acoperire, nu m-aº fi simþit prea în largul meu tot frecându-mã prin mulþime de atâta pãsãret adoloscentin, fapt ce mi-a cam dat fiorii ãia pe care îi simþi ca mascul trecut de prima tinereþe când vezi câte un hentai japonez .
În fine, una peste alta, mi s-a pãrut o golãnie, un jaf la drumul mare fãrã inimã sã le iei bieþilor copii o poalã de bani pentru a intra într-un spaþiu unde nu se întâmplã nimic, un loc unde ei, ca vizitatori sunt principala atracþie, cu costumele lor.
Aºa fac unii bani din pasiunea tinerilor pentru fantezie.
Aºa cã mi-am propus ca la anul, dacã se mai þine Comic Conul în Bucureºti, sã-mi fac costum de Mask-man. Cum adicã cine e Mask-Man ?!
