La Muzeul Naþional Tehnic “Dimitrie Leonida” din Bucureºti existã o pilã electricã, construitã de Vasile Carpãn, care funcþioneazã fãrã întrerupere de 70 de ani. Nepoþii inventatorului au fost la muzeu, recent, ºi au exprimat intenþia de a construi la Politehnica din Bucureºti o copie fidelã a prototipului realizat în 1950, pentru a studia posibilitatea de produce, pentru România, curent electric gratuit.

Obiectul de patrimoniu stã într-un seif metalic blindat, chiar în biroul directoarei muzeului. Este vorba despre “Pila termoelectricã cu temperatura uniformã”,cunoscutã sub numele de “Pila lui Carpãn”, realizatã în 1950. Poliþia a interzis conducerii muzeului sã expunã acest obiect fãrã o masurã de securitate excepþionalã. Dar muzeul nu are bani pentru aºa ceva,

de aceea o þine închisã în seif.

Pila este, de fapt, un perpetuum mobile, adicã un aparat care genereazã energie la nesfârºit fãrã intervenþie din exterior. Deºi ar fi trebuit sã se opreascã de multe decenii, “Pila lui Carpãn” se încãpãþâneazã sã funcþioneze, aºa cum a prevãzut inventatorul ei. Oamenii de stiintã nu pot explica încã cum este posibil aºa ceva.

Construirea unui perpetuum mobile a fost visul de secole al omenirii. Un aparat care sã producã energie la nesfârºit, fãrã sã primeascã impulsuri exterioare, ar rezolva definitiv setea de energie a civilizaþiei actuale. În epoca modernã însã, acest vis a fost abandonat pe considerentul cã ar fi o utopie.

Cei ce au continuat totuºi sã caute soluþia, au fost marginalizaþi, lumea stiinþificã considerându-i nebuni. Cu toate acestea, un fizician român s-a încãpãþãnat sã-l construiascã. ªi se pare cã a reuºit. Nicolae Vasilescu Carpãn a început sã lucreze la acest proiect înainte de Primul Rãzboi Mondial.

“Pila” a fost brevetatã în 1922. Pentru oamenii de ºtiinþã de astãzi este de neînþeles cum a fost posibil ca un om de o rigurozitate ºtiintificã excepþionalã, asa cum a fost Carpãn, sã se apuce de o asemenea “nebunie”.Lucrarea teoreticã se referã la dimensiunile pe care trebuie sã le aibã aparatul ºi materialele din care trebuie construit.Vasilescu Carpãn susþine în aceasta lucrare cã pila inventatã de el va furniza energie electricã la nesfârºit.

Dupã ce teoria a fost gata, s-a apucat de lucru. Voia sã demonstreze printr-un prototip cã ceea ce calculase era corect. Prototipul a fost gata în 1950. Era vorba, în fapt, despre douã pile electrice legate în serie, care pun în miscare un minimotor galvanometric. Acesta, la rândul sãu, miºca o paletã conectatã la un întrerupãtor. La fiecare jumãtate de rotire paleta deschidea circuitul, pentru ca la a doua jumãtate de rotaþie sã-l închidã. Timpul de rotaþie a elicei era calculat în aºa fel încât pilele sã aibã timp de reîncãrcare, respectiv pentru refacerea polaritãþii în perioada cât circuitul este deschis. Motorul ºi paletele aveau drept scop demonstrarea faptului cã pilele furnizeazã energie electricã. Astazi nu mai este nevoie de aºa ceva, deoarece existã aparate de mãsurã ºi control performante.

Ieºit din comun este faptul cã o pila electricã (generator electric considerat stramoºul bateriei) nu poate trãi mai mult de 5 ani, maximum 10 în cazul celor mai performante. Dupã care se poate arunca, deoarece unul din electrozi se corodeazã, iar înlocuirea lui înseamnã, de fapt, o pilã electrica nouã. Generatorul electric al fizicianului român s-a încapaþânat însã sã funcþioneze ºi dupã 70 de ani de la construire.

Mãsurãtorile fãcute recent la bornele pilei indicau un curent electric cu o tensiune de valoarea celei calculate de inventator, lucru inexplicabil pentru oamenii de ºtiinþã.Pentru a intra un pic în detaliu, trebuie spus cã, spre deosebire de ceea ce se învaþã la fizicã în clasa a VIII-a, “Pila lui Carpãn” are un electrod din aur, altul din platinã, iar electrolitul, lichidul în care sunt imersaþi cei doi electrozi, este acid sulfuric de puritate ridicatã. Materialele din care este construita pila reprezintã doar un aspect al problemei. Conform calculelor lui Carpãn, s-ar putea construi un aparat similar, de gabarit – respectând exact proporþiile celui existent – care sã dezvolte o energie mult mai mare.

Un asemenea generator ar putea alimenta la nesfârºit o navã spaþialã care sã cãlãtoreascã în Cosmos, de pildã. Pentru aplicarea invenþiei trebuie fãcut însã un studiu preliminar de fezabilitate. Or, aºa ceva nu este posibil, atâta timp cât despre minunea lui Carpan nu ºtie decât un cerc restrâns de oameni de specialitate. Au fost câteva comunicari ºtiintifice la Paris, Bucureºti ºi Bologna, în care s-a prezentat pe larg invenþia. În deceniile trecute, mecanismul minune a constituit chiar obiect de cercetare la Universitatea din Braºov ºi Politehnica din Bucureºti.

Surse din cadrul Politehnicii bucureºtene ne-a spus cã nepoþii lui Carpãn au contactat facultatea ºi muzeul Tehnic pentru a gãsi soluþia de a face o copie fidelã a pilei electrice, þinând cont ºi de faptul cã documentele care conþin datele tehnice ale obiectului sunt tot la muzeul “Leonida”. Aceastã copie va fi folositã pentru a construi un aparat care sã rezolve pentru totdeauna nevoia de energie – adicã sã producã curent electric gratuit.

 

Sursa: O invenþie veche de 90 de ani, “Pila lui Carpãn”, ar putea produce electricitate gratuit | Libertatea.ro

22 decembrie 1870, Craiova — 2 martie 1964, Bucureºti om de ºtiinþã, inginer, fizician ºi inventator românS-a nãscut în Craiova la 22 decembrie 1870. Dupã terminarea liceului, urmeazã cursurile ªcolii Naþionale de Poduri ºi ªosele din Bucureºti pe care o absolvã, în mod strãlucit, ca ºef de promotie, în anul 1891, pe când nici nu împlinise vârsta de 21 de ani.

Atras de domeniul electrotehnicii, tânãrul inginer român a plecat la Paris. Va frecventa aici cursurile ªcolii Superioare de Electricitate al cãrei diplomat ajunge în anul 1900 – ºi, paralel, pe cele ale Universitãþii, al cãrei licenþiat în ºtiinte fizice va deveni în anul 1902. Rãmâne în continuare în capitala Franþei pentru a-ºi face doctoratul în fizicã. Dupã doi ani, în 1904, obþine titlul de doctor cu tezaRecherches sur l’effect magnetique des corps electrise en mouvement.

Apreciat pentru realele sale însuºiri, Nicolae Vasilescu-Karpen a fost numit profesor la catedra de electrotehnicã a Universitãþii din Lille, pe care a ilustrat-o, timp de un an, cu o activitate didacticã unanim apreciatã de tinerii sãi studenþi. Dorul sãu de þarã, dorinþa de a-i consacra toata priceperea ºi puterea de muncã, îl îndeamnã sã se reintoarcã în patrie (1905).

     În anul 1909, a propus pentru prima oarã în lume, printr-o notã adresatã Academiei de ªtiinþe din Paris, folosirea curenþilor purtãtori de înaltã frecvenþã pentru telefonia prin cablu la mare distanþã. A realizat pilele Karpen, care funcþioneazã folosind exclusiv cãldura mediului ambiant. S-a numãrat printre cei care au adus o valoroasã ºi incontestabilã contribuþie la realizarea complexelor mijloace tehnice în mãsurã sã asigure transportul omului pe Lunã.

Dupã aprecierea profesorului I. Solomon, preºedinte al Societãþii Franceze de Fizicã – Vasilescu-Karpen “a inventat pila de combustie cu o jumãtate de secol înainte ca oamenii sã ajungã pe Lunã datorita ei”.

A desfãºurat o amplã activitate de cercetãri originale în domeniul elasticitãþii, aerodinamicã, atomisticã, termodinamicã, electrostaticã, teoria cineticã, electromagnetism, fizicã-chimie, electrochimie ºi pile electrice. A efectuat studii asupra aderenþei fierului la beton. A construit postul de telegrafie de la Bãneasa (1914). A scris sau a aparticipat la proiecte de centrale electrice ºi la proiecte de electrificare a oraºelor (Câmpina, Constanþa). A scris numeroase tratate.- 1904 – Recherches sur l’effect magnetique des corps electrise en mouvement – 1925 – Manual de electrotehnicã generalã – 1942 – Electricitate – 1957 – Fenomene ºi teorii noi în electrochimie ºi chimie fizicã Surse: Personalitãþi româneºti ale ºtiinþelor naturii ºi tehnicii, Editura ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, Bucureºti, 1982

Pila electricã este un dispozitiv electrochimic ce transformã energie rezultatã dintr-o reacþie chimicã în energie electricã. Este vorba de generare de electroni ºi de asigurarea circulaþiei lor într-un anumit sens. La origine, termenul desemna un element unic format din doi electroozi ºi un electrolit. Au fost descoperite pile electrice ce au funcþionat în urmã cu peste douã milenii. Pilele din Bagdad (au fost descoperite sute de astfel de dispozitive) reprezintã exemple semnificative privind cunoºtinþele lumii antice (controversate pentru cã oarecari „specialiºti” nu suportã ce nu stã scris în cartea de istorie).Istoria modernã (cunoscutã) a pilelor începe cu experimentele lui Luigi Galvani (1786) sau Alessandro Volta (1799). Alþi savanþi ºi-au adus aportul la perfecþionarea pilelor: John Daniell (1836), Wiliam R Grove (1839), Gaston Plante (1859), Georges Leclanche (1866), Hermann von Helmholtz (1879), Thomas Edison (1901) ºi enumerarea poate continua cu zeci ºi sute de cercetãtori (fizicieni, chimiºti, instituþii, etc), dar ceea ce trebuie remarcat este faptul cã nici o istorie a pilei electrice, fie scrisã de români, fie scrisã de oricine altcineva,

Pila Karpen funcþioneazã folosind exclusiv energia termicã a mediului ambiant, acesta fiind un seif sau un gât.

Pila Karpen a fost catalogatã ca pilã de concentraþie fie dintr-o înþelegere greºitã a fenomenului, fie din necunoaºtere,evident, fie în mod voit, dezinformativ pentru a nu putea fi reprodusã ºi utilizatã pe scarã largã.Se crede totuºi cã este folositã, nedovedit însã, de agenþii spaþiale ºi în aplicaþii militare.

Locul unde se aflã pila Karpen se bãnuieºte a fi seiful muzeului, dar platina ºi argintul pot fi foarte bine ºi la gâtul unei farmaciste sau a unei europarlamentare.

Nicolae Vasilescu – Karpen a descoperit ceva ce nu trebuie ºtiut. În „Annales de l’Academie Roumaine” din 1944 el scrie articolul „Nouvelle théorie des piles électriques. Rôle des électrons. Piles contre­disant le second principe de la thérmo­dynamique” (Noua teorie a pilelor electrice. Rolul electronilor. Pile ce contrazic principiul al II-lea al termodinamicii). Oare de ce ne este atât de greu sã ne dezbãrãm de concepþii învechite, de preconcepþii îndoctrinate, de blocaje mentale, de buchia manualului tipãrit în primã ediþie în 1956 ? Dupã Newton a urmat Einstein, dar puþini sunt cei ce ºtiu asta.

România este singurul mediu ostil dezvoltãrii inteligenþei româneºti.

Admin, Romania Megalitica