“Subsemnatul Gileru Mircea, nãscut la data de 3 ianuarie 1959 în loc. Valea Drãganului, jud. Cluj, cu domiciliul natal în loc. Cluj-Napoca, Str. Oltului nr. 32, apt. de profesie economist, membru al Atelierului masonic nr. 6 “Simion Bãrnutiu”, as dori sã aduc la cunoºtinþã urmãtoarele:

– în perioada 1993-1995 am avut funcþia de vicepreºedinte al BDF (Banca Dacia Felix). În aceastã calitate, în decembrie 1994 m-am opus în cadrul Comitetului de plasament cu Diskont und Effecten Zurich sucursala Bucureºti – reprezentatã prin Dragoº Stãnescu ºi Nicu Pop (frate mason în cadrul unui atelier din Bucureºti). În aprilie 1995, am fost contactat de masonul Dragoº Stãnescu, care mi-a trimis dorinþa d-lui Costel Iancu de a ne întâlni. Dupã ce am obþinut acordul d-lui Birt pentru aceastã întâlnire, am acceptat întâlnindu-mã cu masonul Costel Iancu în Bucureºti – m-am întâlnit cu dl Dragoº Stãnescu la magazinul Muzica de pe Calea Victoriei, care m-a dus la dl Costel Iancu.

– La aceastã întâlnire s-a discutat, printre altele, ºi necesitatea ajutorului pe care noi trebuie sã ni-l acordãm reciproc, aºa cum prevede jurãmântul masonic, ºi cã sã-l ajut pe dl Dragoº Stãnescu în semnarea unui contract dintre BDF ºi Diskont. La câteva zile dupã aceastã întâlnire (la 18.04.’95) dl Dragoº Stãnescu a venit la Cluj cu un contract 18.05.’95 între pãrþile menþionate mai sus, contract prin care BDF face un plasament financiar de 12 miliarde lei la Diskont und Effecten Zurich Bucureºti, contract semnat de mine (Gileru Mircea) din partea BDF ºi de Dragoº Stãnescu – din partea Diskont. Durata contractului era de 30 de zile. În data de 12 mai 1995 eu am plecat prin transfer din BDF, nemaiavând posibilitatea sã urmãresc finalizarea contractului. La semnarea acestui contract dl Stãnescu m-a asigurat cã:

• se încadreazã în contractul de plasament de 476 miliarde de lei dintre BDF si Diskont în care la capitolul 2 se prevede (mi-a arãtat contractul) cã “contractul se poate reînnoi fie pentru aceeaºi sumã, fie parþial, fie pe întreaga perioadã, fie pe fracþiuni de perioadã”

• nu va fi nici un fel de problemã cu rambursarea lui.

În luna iunie 1998, am fost chemat la IGP Sectia Cercetãri Penale Bucuresti, fiind acuzat de “abuz în serviciu contra intereselor personale” – art. 246 CP pentru semnarea acestui contract.

Eu nu am semnat acest contract de 12 miliarde, deºi mã opusesem semnãrii contractului de 476 miliarde, bazându-mã atât pe discuþia avutã cu dl Costel Iancu referitoare la necesitatea unui sprijin reciproc între noi, cât ºi pe asigurãrile date de masonul Dragoº Stãnescu cã acest contract de plasament financiar va fi un contract fãrã probleme, care are menirea sã acopere doar un gol parþial de mijloace circulante ale Diskontului pentru 30 de zile.

Nerestituind suma, dl Dragoº Stãnescu ne-a pus în situaþia neplãcutã de a fi judecat (acuzat) de incorectitudine (abuz în serviciu), cu atât mai mult cu cât suma plasatã de BDF la Diskont a fost viratã (plasatã) mai departe de dl Dragoº Stãnescu unei firme a dlui Sever Muresan (East European Trading), lucru despre care eu nu am fost informat.

Gileru Mircea – 28 iulie 1998 – Cluj-Napoca”

Mãrire ºi decãdere Masonul Dragoº Stãnescu a apãrut în primii ani ai deceniului ‘90 în apropierea lui Mugur Isãrescu. Apariþiile publice tot mai dese alãturi de guvernatorul Bãncii Naþionale i-au conferit lui Dragoº Stãnescu un statut special în cadrul sistemului bancar. Urcat pânã la funcþia de economist-ºef al BNR, masonul Dragoº Stãnescu, legat se pare ºi printr-o prietenie strânsã de familie cu Mugur Isãrescu, devenise un veritabil guru. Nu era o problemã de dezbãtut fãrã sã i se cearã pãrerea lui Dragoº Stãnescu. Devenit Cavaler de Malta, într-o fastuoasã ceremonie, Stãnescu a avut astfel deschise uºile ºi în strãinãtate pe baza acestui titlu despre care se spune cã se acordã ca un certificat de garanþie din partea lojilor masonice.

Masoneria activeazã în România Masoneria (sau francmasoneria) afirmã cã îºi are “rãdãcinile” în perioada Revoluþiei franceze din 1789. La acea vreme, confreeria profesionalã a zidarilor (din francezã, mason=zidar) a avut un rol deosebit de important la succesul acestei Revoluþii ºi, implicit, în schimbarea formei de guvernãmânt în Franþa, care a abandonat monarhia în favoarea republicii. Din acea perioadã, au rãmas ºi semnele distinctive adoptate de masonerie, toate scoþând în evidenþã faptul cã ea a fost creatã pe structurile breslei profesionale a zidarilor (mistrie, compas…). În ceea ce priveºte România, un exemplu concret de implicare a masoneriei îl constituie Revoluþia de la 1848, o “sorã mai micã” a celei din Franþa. Personalitãþile acelei perioade, printre care Nicolae Bãlcescu, Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogãlniceanu sau Vasile Alecsandri, au avut de-a face, într-o mai micã sau mai mare mãsurã, cu Masoneria. De altfel, toþi reprezentanþii “Junimii”, cu excepþia lui Mihai Eminescu, au aparþinut structurilor masone.

Masoni în Parlament În 1998, Vasile Matei, deputat PUNR, membru în Comisia de apãrare publicã ºi siguranþã naþionalã, declara cã democraþii Victor Babiuc, Corneliu Ruse, Nicolae Alexandru, Petre Roman, fostul ministru de externe Adrian Severin (ex-PD), Dan Amedeo Lãzãrescu (PNL) sunt masoni recunoscuþi public. Liberalul Alexandru Paleologu a fost desemnat în 1990 Mare maestru al Marii Loji Nationale din România în emigraþie.

Conexiunile lui Poncet cu Licio Gelli, ºeful lojii masonice Propaganda Due «P2», au fost deja confirmate: Charles Poncet, actualul avocat al BDF, a fost condamnat la doi ani închisoare pentru infracþiunile de a fi comandat ºi ajutat unui expert-contabil din Jersey (paradis fiscal) întocmirea unor documente false necesare pentru acoperirea unei tranzacþii inexistente de 10 milioane USD, primiþi de colaboratorul lui Poncet de la Licio GELLI pe un cont elveþian.