Pânã acum am întâlnit multe teorii: Cã vezi Doamne sã legalizeze o practicã care ar aduce profituri suplimentare la bugetul Trezoreriei Americane. Alþii opinau cã de fapt e la mijloc creºterea toleranþei, ceva gen legatã vag cu toleranþa faþã de poponari. Dar ultima teorie mi se pare belea: în esenþã, spune cã iarba a fost legalizatã pentru cã prea mulþi americani se sinucid de la depresie sau de la abuz de opiacee gen heroinã. Ce prezint mai departe este o bucãþicã dintr-un articol:

Abuzul de droguri ºi alcool Reþetele pentru medicamente opioide folosite în controlul durerii în SUA au crescut foarte mult ca numãr din anii ’90.

Când opioidele au devenit mai greu de obþinut prin reglementãri, unii oameni au apelat la heroinã, aºa cã SUA au înregistrat creșterea calitãții și scãderea prețurilor pentru droguri ilicite.

„Nu existã motive singulare pentru aceasta, dar evolutia tipicã este – un individ va obține un narcotic printr-o reþetã, care face tranziþia cãtre un drog ieftin, cum ar fi heroina, apoi eventual capãtã probleme de sãnãtate, ceea ce duce la o moarte timpurie”, a spus domnul Remington.

New York Times raporteazã cã 90% dintre persoanele care au încercat sã consume heroinã în ultimul deceniu au fost albe.

Dependența de droguri în comunitãțile de culoare în cele din urmã a dus la încarcerarea în masã, în timp ce heroina ºi abuzul de prescriptii medicale de droguri au fost privite cu mai multã îngaduinþã, posibil din cauzã cã victimele erau albe. Creșterea consumului excesiv de alcool poate fi in legatura cu „o epidemie care are la baza durerea,” de asemenea, scriu cercetatorii.

„SUA suferã de o epidemie majorã de opiacee si tulburãri de utilizare a acestora”, a spus domnul Sharfstein. „Aceasta a ajuns în mod evident la punctul în care afecteazã statisticile globale de sãnãtate a populatiei.”

„Oamenii isi dau seama cã ea afecteazã multe, multe familii și toate acestea se cumuleazã. Este motivul pentru care aceasta este o asa de gravã crizã.”

Scãderea sãnãtãþii mentale și fizice

În cadrul studiului, cercetãtorii au descoperit cifre crescute de declin al sãnãtãþii autoevaluate, sãnãtãþii mentale si capacitãþii de muncã.

Albii de vârstã mijlocie au raportat probleme în a merge pe jos un sfert de milã, a urca 10 paºi, în a sta in picioare sau așezaþi timp de douã ore, in a face cumpãrãturi și a socializa – unele dintre aceste probleme fiind factori de risc pentru suicid.

Oamenii pot fi muncitori in locuri de muncã ce-i þin inactivi, sau pot munci la ore ciudate, sau desfãºoarã o muncã fizicã grea care iºi pune amprenta.

Dl Remington a precizat cã pentru o mare parte din perioada de timp a studiului, oamenii nu au fost asiguraþi. „De la patruzeci ºi cinci la cincizeci ºi patru de ani este o paletã de vârstã la care oamenii pot lupta. Ei se pot afla la mijlocul vieþii, dar pot sã nu deþinã mijloacele, sau asigurare de sãnãtate, sau acces la asistenþa medicalã primarã,”, a spus domnul Remington.

Modalitatea prin care declinul mortalitãții încetineºte este tulburãtor de similar cu ceea ce s-a întâmplat în Statele Unite în timpul apogeului epidemiei de SIDA, au subliniat cercetãtorii.

sursa: 

MOR ALBII. De ce rata de deces este în creºtere pentru americanii albi de vârstã mijlocie?

]]>