Sursa: REUTERS

Reclamanþii Atanasiu ºi Poenaru, pe de-o parte, ºi Solon, pe de altã parte, au câºtigat procesul intentat statului pentru nerespectarea articolului 1 din Protocolul 1 al Convenþiei Europene a Drepturilor Omului, adicã nepunerea în aplicare a unei hotãrâri judecãtoreºti definitive ºi irevocabile. Concret, CEDO acordã României 18 luni pentru a remedia disfuncþionalitãþile “legislative, administrative ºi bugetare” semnalate. Prima este cea legislativã, în sensul amendãrii de cel puþin 20 de ori, în ultimii ani, a legilor care reglementeazã retrocedarea, astfel cã au apãrut ºi prevederi contradictorii. A doua, cea administrativã, se referã la nerespectarea termenelor prevãzute de legislaþie, de la depunerea unei cereri de retrocedare ºi pânã la soluþionarea ei. A treia este bugetarã, în sensul cã statul s-a obligat sã acorde despãgubiri la valoarea de piaþã, în cazurile în care retrocedarea nu mai este posibilã, iar acest efort bugetar nu poate fi susþinut. Situaþie în care, printre altele, ºi existenþa Fondului Proprietatea devine incertã. În cazul în care nu va reuºi sã rezolve toate acestea în termen de 18 luni, þara noastrã riscã sancþiuni care pot merge, în cel mai rãu caz, pânã la excluderea din Consiliul Europei. Ce sunt hotãrârile-pilot Hotãrârile-pilot reprezintã hotãrâri judecãtoreºti generaliste, în sensul suspendãrii tuturor cauzelor asemãnãtoare de pe rolul CEDO, pânã când statul român va lua “mãsurile legislative, bugetare ºi administrative”, în vederea unificãrii practicii judiciare ºi a remedierii disfuncþionalitãþilor. Procedura presupune identificarea unor disfuncþionalitãþi generaliste, din cauza cãrora cetãþenii români asalteazã Curtea Europeanã. În contextul nevoii de a identifica soluþii unice, CEDO alege una sau mai multe cauze, care urmeazã a fi tratate “preferenþial”. În soluþionarea acestor cauze, Curtea recomandã statului mãsuri generale care trebuie adoptate. Ulterior, mãsurile sunt supuse unui control din partea Curþii, iar dacã rezultatul este nesatisfãcãtor, instanþa poate dis pune chiar excluderea din Consiliu. CEDO a decis sã recurgã la hotãrârile- pilot dupã ce, anterior, în anii 2008 ºi 2009, a ajuns la concluzia cã mecanismul de despãgubire e ineficient ºi a recomandat României sã adopte mãsuri, pentru ca “procedura de compensare sã fie consistentã, accesibilã, promptã ºi previzibilã”. Recomandãrile din cauzele Viaºu, Katz ºi Faimblat nu au determinat statul sã remedieze disfuncþionalitãþile. Agentul României vede ºi o parte… bunã Agentul guvernamental al României la CEDO, subsecretarul de stat Rãzvan Horaþiu Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, vede însã ºi o parte bunã a lucrurilor: “Trebuie urmãrit ºi aspectul pozitiv al acestei hotãrâri- pilot, adicã acela prin care României i se acordã o perioadã de graþie de 18 luni pentru remedierea disfuncþionalitãþilor”. Întrebat dacã e de pãrere cã România va putea respecta acest termen, Radu exclamã: “Asta nu mã întrebaþi pe mine, ci pe cei în mãsurã sã adopte mãsurile în cauzã!”. Agentul guvernamental rãmâne, însã, la pãrerea cã “e exclus ca sã ajungã sã dispunã CEDO excluderea României din Consiliul Europei!”. “Trebuie urmãrit ºi aspectul pozitiv al acestei hotãrâri-pilot, adicã acela prin care României i se acordã o perioadã de graþie” RÃZVAN HORAÞIU RADU, Agentul guvernamental al României la CEDO