Rolul procurorilor ºi cel al serviciilor secrete au devenit din ce în ce mai puternice, mutilând încet-încet democraþia în sâmburele existenþei ei. O dictaturã se bazeazã pe instituirea fricii. Pe urmãrire, filaj, interceptãri, în toate locurile, inclusiv în cele private. Lumeajustitei.ro a pus mâna pe un proiect de lege care se aflã la Parlament, în discuþii pe Comisia juridicã a Camerei Deputaþilor ºi pus pe ordinea de zi a Comisiei juridice în zilele de miercuri ºi joi (12-13 octombrie 2011), care dacã ar ajunge sã fie adoptat în forma actualã va îmbogãþi Serviciul Român de Informaþii cu puterea de a avea ofiþeri de cercetare penalã care vor putea face în echipã cu procurorul aproape orice, mai puþin reþinere sau arestare. Nicãieri în lume un serviciu secret nu se poate substitui unui organ de urmãrire penalã ºi nici unei instanþe de judecatã. Constituþiile aratã clar cine are dreptul sã sãvârºeascã actul de justiþie. Pentru început, vã supunem atenþiei o modificare extrem de importantã, care ar putea înfiinþa, în sânul Parchetului General, o structurã tip Direcþia a VI-a a Securitãþii statului, modificare susþinutã – din câte am aflat – de cãtre deputatul PDL Cezar Preda. Justiþia, înlocuitã cu SRI Iatã cum sunã amendamentul-bombã al PDL-istului Cezar Preda din propunerea legislativã privind modificarea ºi completarea unor acte normative în domeniul securitãþii naþionale: “Art. 13 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins: „Art.13–(1) Ofiþeri anume desemnaþi ai Serviciului Român de Informaþii pot fi numiþi în calitate de organe de cercetare penalã specialã, cu acordul Biroului Executiv al Consiliului Director al Serviciului ºi cu avizul procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, competente sã efectueze urmãrirea penalã în condiþiile ºi pentru infracþiunile date în competenþa acestora potrivit Codului de procedurã penalã. (2) Organele de cercetare penalã speciale ale Serviciului Român de Informaþii îºi desfãºoarã activitatea sub conducerea ºi supravegherea procurorului. (3) Pentru realizarea atribuþiilor prevãzute la alin.(1), în cadrul unitãþii juridice a Serviciului Român de Informaþii se organizeazã ºi funcþioneazã o subunitate specializatã în care îºi desfãºoarã activitatea ofiþerii care au calitatea de organe de cercetare penalã speciale. (4) Serviciul desfãºoara sau îndeplineºte orice alte activitãþi de aplicare a legii date în competenþa sa, potrivit legii. (5) Organele Serviciului Român de Informaþii nu pot lua mãsura reþinerii sau arestãrii preventive ºi nici dispune de spaþii proprii de arest”. La articolul 13 existã ºi alte modificãri, multiple, în cazul în care asemenea prevederi ar intra în vigoare, atunci nemaiexistând noþiunea de viaþã privatã sau „loc privat” pentru cã organele statului ar putea penetra oricând acolo – prin orice mijloace – dacã procurorii ar suspecta cã existã o problemã care ar aduce atingere securitãþii nationale (termenul “siguranþã” se vrea a fi înlocuit în proiectul de lege cu termenul “securitate naþionalã). Pe de altã parte, se poate observa cum legiutorul adaugã RISCUL ca oportunitate la temeiul legal al organelor statului de a solicita culegerea de informaþii, interceptarea ºi înregistrarea “prin orice mijloace”. Ne întrebãm cum de au ajuns iniþiatorii acestui proiect la concluzia cã riscul poate constitui un temei legal pentru încuviinþarea urmãririi, interceptãrii ºi altor proceduri inserate în aceste noi prevederi supuse dezbaterii în Comisia juridicã a Camerei Deputaþilor. Conform modificãrilor din cuprinsul aceluiaºi articol 13, având în vedere aceste riscuri ºi ameninþãri la adresa securitãþii naþionale, inclusiv actele sau faptele ce decurg din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea ºi combaterea terorismului, „constituie temeiul legal pentru a se propune procurorului de cãtre organele de stat cu atribuþii ºi domeniul securitãþii naþionale, în cazuri justificate, sã solicite autorizarea efectuãrii unor activitãþi în scopul culegerii de informaþii constând în: interceptarea ºi înregistrarea convorbirilor ºi/sau comunicãrilor efectuate sub orice formã ºi/sau a transmisiilor de date sub orice mijloace, cãutarea unor informaþii, documente sau înscrisuri pentru a cãror obþinere este necesar accesul într-un loc, la un obiect sau deschiderea unui obiec, ridicarea si repunerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui, extragerea informaþiilor pe care acesta le conþine, cât ºi înregistrarea, copierea sau obþinerea de extrase prin orice procedee, instalarea de obiecte, întreþinerea ºi ridicarea acestora din locurile în care au fost depuse; supravegherea prin fotografiere, filmare ori prin alte mijloace tehnice, efectuate sistematic în locuri publice sau efectuate în orice mod în locuri private; localizarea sau urmãrirea prin mijloace tehnice; reþinerea, predarea ºi percheziþionarea trimiterilor poºtale; solicitarea sau obþinerea datelor referitoare la tranzacþiile financiare, precum ºi a datelor financiare ale unei persoane”. Cu alte cuvinte, dacã “organele” vãd în orice cetãþean un risc de a aduce atingere la securitatea naþionalã, acesta ar putea fi filat, ascultat, fotografiat, monitorizat, ar putea intra în casa lui SRI-ºtii ca sã punã camere de luat vederi, de înregistrare audio, ar prelua ºi deschide corespondenþa ºi scrisã ºi electronicã, iar viaþa persoanei s-ar transforma într-un Big Brother al serviciilor ºi procuraturii. Toate modificãrile care se aflã cuprinse în propunerea legislativã sporesc la maxim puterile Parchetului General în combinaþie cu SRI, aruncând România înapoi, în perioada în care poliþia politicã fãcea din orice incomod un atentator la siguranþa statului ºi un subminator al economiei naþionale. Sursa: Cotidianul]]>