Să ne scuturăm deci de toate formele exterioare ale acestei sărbători și să revenim la esența ei, care este CERTITUDINEA că avem viață veșnică, avându-L pe Hristos. Și astfel, repetând urările Învierii, cândva, prin Mila Lui, vom înțelege cu mintea. Înțelegând cu mintea, cândva prin Grația lui, vom trăi acest adevăr înțeles, ca pe propriul nostru adevăr. Și trăind acest adevăr, măcar o dată, să ne rugăm să nu ne părăsească, ci să ne însoțească mereu pe cărarea vremelnicei noastre vieți.