Pe fondul pauzei profesionale ocazionate de sărbătoarea nașterii Domnului Iisus Hristos, continui actul de dreptate prin care îmi aduc și eu umilul aport la devoalarea controlului politicului și serviciilor secrete asupra Justiției Române.
Continuăm deci traducerea articolului din revista poloneză Themis despre abuzurile la care sunt supuși magistrații români în ultimii 6 ani.
2022:
Judecătorul Cristi Danileț (Tribunalul Cluj, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii – 2011-2016, membru al Consiliului Voci pentru Democrație și Justiție – Asociația VedemJust) a fost supus acțiunilor disciplinare pentru a face parte dintr-o formațiune aparent politică, calitatea de membru interzisă pt. judecători și procurori. De asemenea, a fost membru a două ONG-uri care au dat comunicate de presă criticând activitatea partidelor de guvernare. Deși judecătorul s-a abținut de la vot în cazul emiterii acestor comunicate de presă, Inspecția Judiciară a mai reținut că ar fi participat la acțiuni politice prin redactarea unui articol științific despre educație publicat de unul dintre cele două ONG-uri și l-a prezentat în cadrul unei întâlniri non-publică a membrilor unuia dintre cele două ONG-uri.
Secția pentru judecători a menținut acțiunea disciplinară și a dispus excluderea din magistratură și suspendarea din funcție. Însă în aprilie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul introdus de judecător și a respins definitiv acțiunea disciplinară.
Judecătorul Cristi Danileț a fost acuzat că și-a îndeplinit atribuțiile cu neglijență gravă și a fost trimis la secția disciplinară pentru judecători și exclus pentru a treia oară din magistratură. Acțiunea de neglijare constă în nedepășirea termenului de 30 de zile a arestării preventive în procesul-verbal al unei hotărâri de arestare a 3 suspecți de trafic de droguri, deși judecătorul precizase această durată în mandatul de arestare propriu-zis și o mai precizase în sala de judecată, în ședința care a avut ca obiect luarea măsurii arestării unui inculpat pentru 30 de zile. El a fost și suspendat din funcție. În aprilie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul introdus de judecător și a dispus reducerea indemnizației cu 25% pentru 6 luni.
Judecătorul Mihai Ștefan Ghica (Judecătoria Cluj, membru al Asociației Forumul Judecătorilor din România, candidat la funcția de membru al CSM, care a câștigat alegerile în prima fază, Consiliul hotărând, fără niciun temei legal, pentru prima oară în istoria alegerilor CSM, prin schimbarea procedurii cunoscute si folosite, să organizeze un al doilea tur, în care un alt judecator a fost declarat câștigător cu o diferenta de 8 voturi) a fost sancționat disciplinar pentru încălcarea articolului 99 litera (h) prima teza (nerespectarea repetata si imputabila a dispozitiilor legale privind solutionarea cu promptitudine a cauzelor) si (t) din Legea nr. 303/2004 (acționând cu rea-credință sau cu neglijență gravă). Inspecția Judiciară a reținut, în motivarea hotărârii, că judecătorul a precizat că singurul motiv pentru înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a controlului judiciar este că măsura nu încetează de drept. Totodată, Inspecția a apreciat că încetarea legală a arestării preventive apare ca o consecință juridică a lipsei de minimă diligență din partea judecătorului, în ceea ce privește pronunțarea și motivarea hotărârii, pe o perioadă de 8 luni.
În fapt, procurorul solicitase în ședință ca măsura arestării preventive să fie înlocuită cu controlul judiciar, iar problema încetării de drept a arestării preventive nu a constituit considerentul pentru care a fost înlocuită măsura. În plus, nicio prevedere legală nu interzice înlocuirea arestării preventive cu controlul judiciar atâta timp cât perioada arestării preventive nu a expirat la acel moment. Termenul de redactare a fost depășit cu 3 luni, dar acest lucru s-a datorat unui context cu totul excepțional, întrucât, în aceeași perioadă, judecătorul a primit spre soluționare aproape toate dosarele complexe preluate de la alte complete ale instanței (fie ca urmare a preluării dosarelor de la alte complete de judecată sau ca urmare a dizolvării altor complete ca urmare a pensionării titularului sau a excluderii judecătorilor, fără ocuparea posturilor vacante), care au ridicat diverse probleme (limitarea răspunderii penale, un număr mare de părți și volume), precum și numeroase cauze urgente sau măsuri preventive în care hotărâri judecătorești ar fi fost pronunțate și motivate.
Secția pentru judecători a CSM a respins acțiunea disciplinară la 3 mai 2023.
Judecătoarea Ancuța Blănariu (Judecătoria Iași, candidată la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii în anul 2022, care a susținut într-o declarație publică principiile și valorile urmate de Forumul Asociației Judecătorilor din România) a fost acuzată de săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 litera (s) din Legea nr. 303/2022 (executarea atribuțiilor de serviciu cu neglijență gravă sau rea-credință), Inspecția Judiciară a invocat că împotriva judecătorului într-un dosar penal au fost formulate patru cereri de recuzare și, deși doar două dintre cereri au fost soluționate prin respingere, aceasta a dispus continuarea procedurii.
În plus, în anul 2023, judecătorul Ancuța Blănariu a fost supusă unei proceduri disciplinare pentru abaterea disciplinară prevăzută la art. 271 (s) din Legea nr. 303/2022 (executarea atribuțiilor de serviciu cu neglijență gravă sau rea-credință).
Inspectoratul Judiciar a reținut că, în mai multe dosare penale, împotriva judecătorului au fost formulate cereri de recuzare și, deși acele cereri nu au fost soluționate, aceasta a dispus continuarea procedurii.
În ambele cauze disciplinare, judecătorul a luat măsura continuării judecății pentru a nu permite prescrierea faptelor penale, dar nu a dat soluția, așteptând să se pronunțe recuzarea.
Ambele cauze sunt încă pe rolul Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru Judecători.
De asemenea, în anul 2022, Inspecția Judiciară a introdus o acțiune disciplinară împotriva judecătorului Ancuța Blănariu pentru neregulile consacrate la art. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004 (executarea atribuțiilor de serviciu cu neglijență gravă sau rea-credință), deoarece judecătorul a dispus măsura sechestrului asigurător într-o cauză penală, fără citarea inculpatului.
Cu o majoritate de 5 judecători, Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru Judecători a menținut acțiunea disciplinară, dispunând retrogradarea judecătorului de la gradul de tribunal regional la cel de judecător de judecătorie. Ceilalți 4 membri ai Camerei de disciplină au declarat că acțiunea disciplinară trebuie respinsă.
Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul judecătorului și a respins acțiunea disciplinară.
Judecătoarea Daniela Panioglu (Curtea de Apel București, candidată la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii în anul 2022) este trimisă la procedura disciplinară pentru abaterile disciplinare prevăzute la art. 99 lit. h), teza I (nerespectarea, în mod repetat si din motive imputabile magistratului, a dispozitiilor legale referitoare la soluționarea cu promptitudine a cauzelor), pct. o) (nerespectarea dispozițiilor privind repartizarea aleatorie a cauzelor), pct. r), teza I (neredactarea hotărârilor judecătorești, din motive imputabile, în termenele prevăzute de lege) și teza II (nesemnarea hotărârilor judecătorești, pentru motive imputabile, în termenele prevăzute de lege), și (t), teza I (exercitarea atribuțiilor de serviciu cu rea-credință) din Legea nr.303/2004 privind statutul magistraților.
Judecătoarea Alina-Nadia Guluțanu (Curtea de Apel București, membră a Asociației Forumul Judecătorilor din România) a fost trimisă în judecată pentru abaterile disciplinare prevăzute la art. 99 lit. o) (nerespectarea prevederilor privind repartizarea aleatorie a cauzelor), litera r teza I (neredactarea hotărârilor judecătorești, din motive imputabile, în termenele prevăzute de lege) și litera t) teza I (exercitarea atribuțiilor de serviciu cu rea-credință) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
În esență, Inspecția Judiciară a reținut că, în completul de apel, ambii judecători au admis în mod greșit cererea de recuzare formulată de Direcția Națională Anticorupție împotriva a doi judecători care preluaseră de la completul de recurs inițial, un dosar de recurs privind infracțiuni de corupție săvârșite printre altele, de un fost primar al municipiului Pitești, din 1992 până în 2015, de un membru al Partidului Social Democrat, și de fiica lui, care este vedetă de televiziune națională.
S-a mai reținut că, în urma constatării că cei doi judecători recuzați de Direcția Națională Anticorupție erau incompatibili, judecătorii Panioglu Daniela și Alina-Nadia Guluțanu au trimis în mod greșit dosarul completului de apel inițial, care fusese desemnat aleatoriu și administrase toate probele, susținându-se de către Inspecția Judiciară că au împiedicat repartizarea aleatorie a cauzei, cu efectul amânării soluționării cauzei și riscul ca răspunderea penală să fie prescrisă.
În apărare, cele două judecătoare au arătat că au admis cererea de recuzare în lumina comportamentului în sala de ședință a celor doi judecători recuzați, care s-au declarat ferm competenți să judece cauza, în timp ce probele fuseseră administrate de completul de apel inițial, care fusese învestit aleatoriu. Având în vedere și principiul continuității componenței completului de judecată, repartizarea cauzei către un alt complet ar fi condus la întârzierea procedurii, prin re-administrarea probelor de către un nou complet de apel și, astfel, la expirarea a termenului de prescripție a răspunderii penale, invocat, de altfel, de Parchetul Public în cererea de recuzare. De asemenea, în apărarea lor, judecătoarele au invocat inadmisibilitatea intervenției Inspecției Judiciare asupra unei chestiuni ce vizează fondul unei soluții definitive.
Inspecția Judiciară a mai susținut că judecătorii au încălcat decizia Colegiului de conducere al Curții de Apel București care a desemnat membrii completului de apel.
În realitate, decizia Colegiului de conducere al Curții de Apel București a vizat preluarea de către noul complet de apel numai a dosarelor noi în curs în care nu au fost administrate probe.
În ceea ce privește întârzierile judecătorului Daniela Panioglu în redactarea unor soluții, Inspecția Judiciară a susținut că aceasta a amânat pronunțarea în 9 dosare, întârziind astfel soluționarea respectivelor dosare, că nu a semnat încheierile de ședință în două dosare și că a înregistrat astfel 25 de întârzieri la momentul când Inspecția Judiciară s-ar fi sesizat din oficiu.
În apărarea sa, judecătoarea s-a referit la proasta administrare a secției penale în care funcționa, aspecte pe care le-a sesizat de mai multe ori în scris, precum și la volumul uriaș de muncă și complexitatea dosarelor tratate. Din 23 de judecători din cadrul Secției penale, doamna judecător Daniela Panioglu a fost tratată, din punct de vedere al complexității cauzelor, cu 33.392,10 puncte de complexitate, fiind urmată de judecătorul Guluțanu Alina-Nadia, cu 32.141 puncte de complexitate, în timp ce regula internă. care reglementează activitatea judecătorului prevede o complexitate maximă de 5,021 puncte pe judecător. Judecătorul a mai precizat că o singură hotărâre dintr-un dosar de apel care trebuia întocmit la momentul procedurii disciplinare avea o complexitate de 867 de puncte, 54 de inculpați, 405 volume de urmărire penală și 62 volume de instanță, și că, pe parcursul pronunțării hotărârii și redactării acesteia, a avut loc Hotărârea Curții Constituționale și a Completului de soluționare a recursului în interesul legii a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind limitarea răspunderii penale, astfel încât inculpaţii au început să ceară redeschiderea cauzelor pentru a discuta problema respectivă.
De asemenea, în ceea ce privește restanțele, în cazul judecătorului Alina-Nadia Guluțanu, Inspecția Judiciară a reținut că la data cercetării din oficiu, aceasta avea un număr de 5 hotărâri judecătorești neredactate, inclusiv o decizie privind îndreptarea unei erori materiale, dar la momentul începerii acțiunii disciplinare, a fost neredactată o singură hotărâre, care a fost întocmită până la primul termen de judecată în fața instanței disciplinare.
Judecătoarea Alina-Nadia Guluțanu a invocat și complexitatea totală de 28.860 de puncte pentru dosarele care au fost soluționate de ea și de 6.523,75 puncte pe dosarele clasate.
Secția pentru judecători a CSM a menținut acțiunea disciplinară și a dispus excluderea din profesie, iar cele două doamne judecătoare au fost ulterior suspendate din funcție.
Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul judecătorilor și a respins acțiunea disciplinară.
Judecătoarele Daniela Panioglu și Alina-Nadia Guluțanu au fost acuzate de abaterea disciplinară reglementată de art. 99 lit. t teza I din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
Inspecția Judiciară a constatat că judecătoarele au acționat cu rea-credință în luarea măsurii arestării preventive față de un inculpat care fusese cercetat în stare de eliberare, pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere calificată, prin incendiere, întrucât acesta, în cursul procedurii de apel, încercase din nou să ardă aceleași părți civile noaptea, astfel încât instanța de apel a dispus audierea sa și arestarea preventivă, având în vedere două temeiuri procesuale penale noi.
Inspecția Judiciară a considerat că inculpatul nu trebuie să rămână în arest și i-a ordonat să solicite autorităților judiciare despăgubiri, întrucât a fost arestat ilegal.
Cele două judecătoare au invocat inadmisibilitatea intervenției Inspecției Judiciare pe fondul deciziei lor și au explicat în fața instanței disciplinare legalitatea și temeinicia luării măsurii preventive, așa cum este justificată de hotărârea judecătorească cenzurată de Inspecția Judiciară.
Secția pentru judecători a CSM a menținut sancțiunea disciplinară și a dispus excluderea din profesie, iar cele două doamne judecătoare au fost ulterior, suspendate din funcție.
Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul judecătorilor și a respins acțiunea disciplinară.
Judecătoarele Panioglu Daniela și Alina-Nadia Guluțanu au fost trimise în judecată în procedura disciplinară pentru fapta prevăzută la art. 99 lit. t teza I din Legea nr.303/2004 (îndeplinirea atribuțiilor de serviciu cu rea-credință).
Inspecția Judiciară a reținut că judecătoarele, în motivarea unei decizii, au făcut cu rea-credință, aprecieri cu privire la activitatea a doi procurori din județul Constanța.
Totuși, în dosarul penal, inculpatul, fost președinte al Agenției Naționale de Asigurări de Sănătate, fusese condamnat în primă instanță la 6 ani închisoare pentru infracțiunea de luare de mită în valoare de 6.300.000 EUR, în vederea implementării a 4 proiecte. În contestația sa s-a bazat, printre altele, pe redactarea unui denunț, cu efectul înjumătățirii limitelor speciale ale închisorii, iar instanța de apel a solicitat și a primit relații de la parchetul unde își desfășoară activitatea cei doi procurori. Ulterior, Direcția Națională Anticorupție a respins toate actele emise de cei doi procurori în favoarea inculpatului, pe o serie de motive de nelegalitate, precum încălcarea competenței materiale, expirarea termenului de prescripție a răspunderii penale, hărțuirea martorilor din dosarul de apel, martori care, în dosarul lucrat de cei doi procurori, au devenit suspecți în baza a propriilor declarații, pentru a compromite proba martorilor din dosarul de apel. Instanța de apel nu a înjumătățit limitele speciale ale pedepsei închisorii și a precizat că denunțul nu s-a concretizat, actele de urmărire penală efectuate de către cei doi procurori fiind anulate și că există indicii ale activității infracționale a celor doi procurori.
Judecătorii au mai susținut în apărare că era inadmisibil ca Inspecția Judiciară să examineze fondul unei hotărâri definitive deoarece, pe cale disciplinară, s-a încălcat autoritatea de lucru judecat.
Secția pentru judecători a CSM a menținut acțiunea disciplinară și a dispus excluderea din profesie, iar judecătorii au fost, ulterior, suspendați din funcție.
În toate acele cauze disciplinare, măsurile de suspendare au fost impuse la data de 19 decembrie 2022, în baza legii vechi, potrivit căreia pedeapsa disciplinară de excludere presupunea suspendarea de drept în mod automat, deși la 16 decembrie 2022 a intrat noua lege în vigoare, în temeiul căruia măsura suspendării nu se mai aplică de drept și este supusă revizuirii în recurs, care nu era reglementată de legea veche. Secția pentru judecători a CSM a refuzat să aplice legea mai favorabilă.
Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul judecătorilor și a respins acțiunea disciplinară.
Judecătoarele Panioglu Daniela și Alina-Nadia Guluțanu au mai fost trimise în comntencios disciplinar pentru fapta prevăzută la art. 99 lit. t teza I din Legea nr.303/2004.
Inspecția Judiciară a constatat că judecătoarele au acționat cu rea-credință, atât prin nepronunțarea asupra măsurii arestării preventive, cât și prin impunerea unei amenzi judiciare procurorului.
În realitate însă, inculpatul din dosarul penal se afla în arest preventiv, care fusese menținut anterior de instanța de apel pe o perioadă ce depășea durata pronunțării și redactării hotărârii, astfel încât instanța de apel nu s-a mai pronunțat asupra măsurii preventive prin intermediul dispozitivului hotărârii penale. În plus, soluția principală a fost retrimiterea cauzei către procuror, iar învinuitul, în faza de judecată, a fost plasat în arest preventiv pentru 176 de zile, din termenul maxim de 180 de zile prevăzut de lege, astfel încât, în urma înaintării cauzei la procuror, arestarea preventivă nu a mai putut fi menținută pentru încă 60 de zile, întrucât durata maximă ar fi fost depășită.
Instanța de apel a aplicat procurorului o amendă judiciară pentru abuz de drept, întrucât acesta a sesizat instanța de mai multe ori, folosind diverse mijloace procesuale, cu aceeași chestiune de drept, deși instanța de apel soluționase cu o decizie de îndrumare care acoperea toate aspectele.
Secția pentru judecători a CSM a menținut acțiunea disciplinară și a dispus excluderea din profesie, iar judecătoarele au fost, ulterior, suspendate din funcție.
Ulterior, în aprilie 2023, dnei judecător Daniela Panioglu i s-a comunicat că Inspecția Judiciară mai desfășoară din oficiu o altă cercetare disciplinară, referitoare la același dosar penal menționat mai sus, privind săvârșirea a două abateri disciplinare suplimentare referitoare la conduita în sala de judecată și rea credinţă faţă de procurorul de şedinţă.
În toate cazurile în care s-a aplicat pedeapsa excluderii, judecătoarele Panioglu Daniela și Alina-Nadia Guluțanu au depus recurs. Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul judecătoarelor și a respins acțiunea disciplinară.
Într-un dosar, completul a acordat termen în septembrie 2023, iar în alte două cauze, deși cea mai înaltă instanță a trebuit să se pronunțe la 28 iunie 2023, cauzele au fost redeschise, fără a preciza motivele în procesul-verbal al deciziei, cu un termen limită pe 09 octombrie 2023. De reținut că judecătoarele au fost suspendate pentru mai mult de 1 an, fără nicio limită de timp pentru această măsură (începând cu CSM-Secția Judecători a refuzat să aplice noua lege, care stabilește o durată maximă a perioadei de suspendare) și fără a primi drepturi de asigurare salarială sau de boală.
Din câte știm, judecătorul Panioglu Daniela și Alina-Nadia Guluțanu au făcut parte dintr-un complet care se ocupa de cazuri de corupție, emitând decizii de condamnare împotriva persoanelor publice (inclusiv a membrilor PSD).
La începutul anului 2022, conducerea Curții de Apel București a informat cele două judecîtoare de intenția lor de a le scoate din completul specializat pe fapte de corupție pe motiv că în acest fel, ar avea timp să redacteze deciziile rămase. Acestea au refuzat pe motiv că o astfel de soluție nu era prevăzută de lege sau de normele interne ale instanțelor de judecată (ci cea referitoare la suspendarea atribuirii cauzelor în instanță pentru o perioadă determinată) și, pe de altă parte, că măsura ar fi însemnat redeschiderea procedurilor în toate cauzele în care cele două judecătoare au administrat probele, cu riscul ca faptele să fie prescrise. În urma acestui refuz, au început acțiuni disciplinare, culminând cu excluderea din magistratură de 4 ori urmată de suspendarea din funcție. Astfel, se poate observa același modus operandi ca și în cazul judecătorului Cristi Danileț.
Concluzii
În primul rând, trebuie subliniat că, în perioada 2018 – iunie 2022, cercetarea dosarelor disciplinare s-a desfășurat sub conducerea inspectorului șef Lucian Netejoru (cu privire la care CJUE a statuat în hotărârea sa din 18 mai 2021 că numirea sa interimară în septembrie 2018 a fost una politică și a încălcat Tratatul Uniunii Europene) iar din iulie 2022 sub conducerea Inspector-șef Roxana-Ioana Petcu (numită de fostul CSM).
Aceste acțiuni disciplinare au vizat hărțuirea judecătorilor și procurorilor care fie au avut opinii critice cu privire la modificările aduse legilor justiției, fie au participat la protestele din 2018, fie nu au răspuns anumitor solicitări din partea conducerii instanței.
Durata excesivă a procedurilor (între 1 și 2 ani), aplicarea pedepsei celei mai grave (excluderea din magistratură) în anumite cazuri conducând la suspendarea automată din funcție au dus invariabil la perturbarea vieții judecătorilor și procurorilor afectați. prin aceste măsuri, dar și asupra întregului sistem, deoarece a avut ca efect intenționat inducerea tăcerii, teama de a reacționa la modificările legislative care afectează independența justiției și, în cele din urmă, obediența față de președinții instanțelor.
În al doilea rând, toți inspectorii care se ocupă de aceste dosare disciplinare au fost selectați în perioada în care inspectorul șef era domnul Lucian Netejoru, pe baza unei proceduri controlate exclusiv de acesta, iar acești inspectori își continuă mandatul și acum.
Prin Hotărârea din 11 mai 2023 (Cauza C-817/21, Inspecția Judiciară), CJUE a reținut că prerogativele Inspecției Judiciare „au fost utilizate, în mai multe rânduri, în scopul controlului politic al activității judiciare, unele dintre aceste exemple care apar, de fapt, în rapoartele Comisiei către Parlamentul European și către Consiliu din 22 octombrie 2019 și din 8 iunie 2021 privind progresul înregistrat de România în cadrul mecanismului de cooperare și verificare [COM(2019) 499 final, p. 7 și 8, precum și COM(2021) 370, p. 18], de care autoritățile române trebuie să țină seama în mod corespunzător, în temeiul principiului cooperării loiale prevăzut la articolul 4 alineatul (3) TUE, în vederea realizării obiectivelor urmărite prin Decizia 2006/928 (a se vedea punctul 71 din Decizia din 11). mai 2023) (…) „aceste elemente ale contextului național de fapt și de drept aduse în atenția Curții tind să confirme, mai degrabă decât să infirme, o posibilă constatare că reglementarea în cauză în litigiul principal nu este conceput în așa fel încât să nu dea naștere vreunei îndoieli legitime, în percepția persoanelor, cu privire la utilizarea prerogativelor și funcțiilor Inspecției Judiciare ca instrument de presiune asupra magistraților, și de control politic asupra activității judiciare” (a se vedea paragraful 72 din hotărârea din 11 mai 2023).”.
