Voi face o afirmaþie ce poate pãrea ciudatã la prima vedere: maºina timpului cu care te poþi deplasa în viitor, prezent sau trecut sunt banii.

ªi acum, sã mã explic. Deºi convenþional trãim cu toþii în aceeaºi epocã, respectiv anul de graþie 2016 dupã Hristos, în realitatea concretã, lucrurile nu stau chiar aºa. Noi percepem momentul temporal în care ne aflãm în funcþie de contextul social, economic ºi cultural în mijlocul cãruia trãim.

Te poþi afla în Sillicon Valey, unde ai acces la tehnologia viitorului, beneficiind de confortul ºi opþiunile oferite de ultimele descoperiri ale ºtiinþei, sau poþi trãi în zona sub-saharianã, mâncând pãmânt pentru a supravieþui, aºa cum o fãceau probabil oamenii cavernelor în zorii umanitãþii. Între aceste douã extreme aflate din punct de vedere temporal convenþional în acelaºi moment, existã numeroase alte zone mai apropiate sau mai îndepãrtate de aceste douã repere. Poþi trãi – spre exemplu, în evul mediu, într-un sat din România unde þãranii se aflã încã în zorii agriculturii de dinainte de epoca fierului, arând cu calul ºi cu plugul de lemn, sau poþi trãi într-un oraº ultra-poluat din China, unde tocmai a luat avânt industrializarea, etapã depãºitã deja de oraºele din Anglia, care renunþã la industria poluantã în favoarea tehnologiilor ecologice.

Pentru a trece dintr-o epocã în alta nu ai nevoie de vre-o maºinã sofisticatã a timpului, ci doar de bani. Banii te pot propulsa înspre viitor, dându-þi acces la confortul ºi posibilitãþile tehnologiei viitorului, sau îþi pot da posibilitatea sã vizitezi ca turist, “trecutul”.

De altfel, acest tip de turism spaþio-temporal este tot mai popular printre cetãþenii statelor bogate, care uneori preferã sã îºi facã adevãrate vacanþe în epoci din trecutul Umanitãþii, unde sunt trataþi ca niºte super-oameni veniþi dintr-un viitor inaccesibil celor mai mulþi dintre localnicii acelor zone.

În acest fel, putem înþelege pasiunea prinþului Charles al Marii Britanii, pentru “modul de viaþã tradiþional” din valea Zãganului, unde oamenii sunt – din punct de vedere material, cultural ºi spiritual, aflaþi încã undeva în epoca medievalã, mult mai potrivitã instituþiei regalitãþii – în raport de Anglia actualã a prinþului Charles.

Tocmai de aceea, banii nu constituie – pentru oamenii inteligenþi, un scop în sine, ci doar un mijloc de a trãi cât mai aproape de orizontul viitorului. Însã pentru asta, nu trebuie sã ai doar bani, ci ºi viziune. Cãci sunt destui oameni cu bani care sunt tributari psihologiei unui anumit moment temporal, de care nu se pot dezbãra. Oameni care adunã bani de dragul banilor sau al puterii pe care aceºtia li-l conferã ca poziþie în mijlocul societãþii în care trãiesc. Din categoria asta sunt zgârciþii compulsivi (inclusiv cu ei înºiºi) ºi avarii. Astfel de bogaþi proºti sunt cu duiumul, mai ales la noi. Oameni care, chiar dacã au bani care le permit sã trãiascã în viitor, trãiesc în prezent sau, mai rãu, în trecut. Bogaþi care deºi au maºini luxoase, dau cu ele în aceleaºi hârtoape de ev mediu de pe drumurile desfundate româneºti, ca ºi noi, pulimea.

Ce este mai grav e faptul cã aceºti imbecili bogaþi de pe la noi, care au fãcut averi din furt iar nu din ingeniozitate, muncã sau inteligenþã, þin în loc, în trecut, România, cãci doar aici, în pauperizarea ºi sãrãcia generalizatã pot disona suficient de puternic cu restul populaþiei, pentru a se simþi valorizaþi, unici, cu alte cuvine, “bogaþi”.

Pentru aceastã categorie de indivizi, bogãþia nu este atât un mijloc de a trãi mai bine cât o soluþie de a se diferenþia de marea majoritate, pentru a-ºi satisface imensul orgoliu ºi nevoia de a se simþi “speciali”. Giovani Becali este exemplul clasic în acest sens.

Tocmai de aceea, viaþa, Universul, Dumnezeu, sau cum vreþi sã îi spuneþi acelei Forþe ce ne guverneazã destinele, îi aruncã pe aceºti repetenþi la ºcoala Vieþii, în puºcãrii unde sunt forþaþi sã înveþe lecþia amarã a suferinþei de a trãi în trecut: ca ºi condiþii de trai, libertate de miºcare, de comunicare, societate, nivel de culturã al celor din jur, acces la tehnologie sau servicii medicale.

Contrar zicalei “Time is Money” majoritatea celor bogaþi sunt atât de preocupaþi de a face bani încât nu mai au timp sã îi foloseascã. Acest soi de oameni trãiesc cu o obsesie permanentã a creºterii câºtigurilor, urmãrind doar spirala ascendentã a profitului, ratând oportunitãþile pe care viaþa le oferã pentru ei. Ei folosesc banii doar pentru a-ºi marca în societate prestigiul social atins, folosindu-ºi bogãþia pentru a cumpãra bunuri exclusiviste care sã îi diferenþieze de cei care nu ºi le pot permite. Aºa se face cã au apãrut o serie de branduri ale unor produse de uz comun, a cãror valoare nu este justificatã decât de dorinþa de exclusivism a celor ce le cumpãrã. Ceasuri Patek Philippe, genþi sau pantofi Louis Vuitton, maºini Maybach, ºi exemplele pot continua. Aceste bunuri nu îºi justificã valoarea prin calitatea sau fiabilitatea lor, cât prin exclusivismul preþurilor.

Revenind la oamenii ce folosesc banii în mod inteligent, aceºtia folosesc banii ca pe un mijloc de deplasare în timp, mai ales înspre viitor. Cu bani îþi poþi permite tehnologia sau tratamentele medicale de ultimã orã. Îþi poþi permite accesul la educaþie ºi cunoaºtere, la culturã ºi informaþie. Deºi aparent informaþia se gãseºte pe toate drumurile, în realitate informaþia de calitate, care conteazã, nu e gratuitã, ba chiar costã destul de scump.

Închei acest articol invitându-te, cititorule, sã meditezi asupra zicalei ce spune cã majoritatea oamenilor sunt prea ocupaþi cu munca ca sã câºtige bani, ºi prin asta, accesul la lumea viitorului, aº adãuga eu.

]]>

Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer