România s-a împãrțit din nou în douã tabere: cei care îl vor pe Victor Ponta președinte, care vor din nou PSD-ul cu furãciunile și inechitãțile de tarã bananierã – și cei ce vor altceva – adicã românii care vor o țarã ca afarã, fãrã corupție, fãrã furtul banului public. Adicã o țarã în care sã poți munci și trãi onest.

Sã vedem cine sunt cei ce au votat și vor vota Ponta: în primul rând pucãriașii și pușcãriabilii, adicã cei cãrora Victor Ponta le-a promis trecerea prin Parlament a legii amnistiei: de la infractorii mãrunți la marii gușteri ai politicii de partid, cu afacerile ei veroase.

Apoi, sunt votanții captivi: sãracii din cartierele, satele și comunele țãrii, care depind vital de alocația datã cu mãrinimie electoralã de baronii locului. Pensionarii cãrora li s-a promis cã nu li se vor tãia pensiile; bugetarii care au beneficiat de amnistia fiscalã; și nu în ultimul rând, numãrul mare de imbecili cu saliva curgându-le pe tricou, care își vând votul pe-o bere, un kil de ulei sau zahãr, care nu meritã sã voteze, care nu știu pe ce lume trãiesc, care nu contribuie cu nimic la bunãstarea acestei țãri. Prostimea aia multã, de care vorbea Lãpușneanu.

Cine sunt votanții oricãrei alte persoane înafarã de Victor Ponta ? Sunt studenții care vor un viitor și s-au sãturat de mizerie, sãrãcie și lipsã de perspectivã în țarã. Sunt micii întreprinzãtori care au dat faliment sub puhoiul de taxe și impozite ce au însoțit jaful național din ultimii 24 de ani. Este clasa de mijloc a societãții românești, tot mai subțire și mai anemicã datoritã ”guvernãrii luminate” a ”micului Titulescu” al PCR-ului iliescian. Și mai sunt și cei aproape 3 milioane de români umiliți, care au cãutat un trai mai bun în strãinãtate. Mult hulita – de dl. Ponta – Diaspora româneascã, pe ai cãror bani trimiși familiilor lor în țarã, se bazeazã în calculele ei economice ministreasa de finanțe în redresarea economicã de pe anul viitor …

Și ajuns aici cu povestea, mi-a rãsãrit o idee: ce s-ar face dl. Ponta dacã cãpșunarii români din Italia, Spania, Grecia, Franța, Germania, Anglia, muncitorii obidiți care mãnâncã pâinea amar muncitã a strãinãtãții, n-ar mai trimite timp de o lunã nici un ban familiilor, în România ? Ar cãdea în cap economia româneascã ?! Acești oameni, cãrora micul tiran bolșevic le refuzã elementarul drept de vot mai rãu decât pușcãriașilor (care apropos, au votat lejer la pat, în propriile celule, încã de la primele ore ale dimineții), ar face o grevã fiscalã ? E drept, familiile ar suferi. Dar așa e când vrei sã te însãnãtoșești, sã vindeci o țarã de cancerul comunist. Mai faci și foamea, mai reduci din hranã. Sau gãsești alternative. Îți iei familia cu tine. Asta ar merita dl. Ponta și ai sãi ciraci pușcãriabili. Ca românii aflați în exod sã ”pedepseascã” România nerecunoscãtoare și sã îi taie fondurile. Cãci banii trimiși de ei în țarã alimenteazã într-o pondere tot mai mare economia româneascã, fac sã se miște rotițele mecanismelor pieței de consum.

Dacã DNA-ul sesizat de noi, simplii cetãțeni cu drept de vot, nu ne va face dreptate, nu va spãla umilința la care am fost supuși cei ce am așteptate ore întregi la votul din strãinãtate, atunci înseamnã cã într-adevãr nu mai existã speranțã pentru România. Justiția, prin procurorii și judecãtorii ei, a rãmas singura speranțã a românilor, unica opreliște între clasa mafioților și banul public. La vremuri extreme, trebuie luate mãsuri extreme. Dacã disperarea i-a fãcut pe baronii PSD-ului sã își învingã teama de lege și sã îmbarce din nou pe autobuze gãștile de votanți de profesie, DNA-ul trebuie sã recurgã la mãsuri extreme, iar noi, cetãțenii de bunã credințã, sã îl sprijinim. Propun înființarea în cadrul  alertei la 112, au unui serviciu de sesizare asemãnãtor celui inaugurat acum câteva sãptãmâni, pentru stoparea tãierilor ilegale de pãduri. Haideți sã fim vigilenți, iar la votarea din 16 noiembrie 2014 sã sesizãm DNA-ul direct, telefonic, sau prin sesizare scrisã pe pagina instituției, despre existența autobuzelor electorale cu votanți multipli, la fel cum am ajuns sã procedãm în cazul camioanelor cu lemne. Sã-i prindem în flagrant pe nenorociții care pentru 100 de lei nenorocesc cu inconștiențã o țarã. Sã ridicãm baraje pe drumurile naționale în ziua votului, sã-i împiedicãm sã își desfãșoare caravanele furãciunii. Dacã nici acum nu reușim sã scãpãm de ei, înseamnã cã ne meritãm soarta ca popor, și nu avem nici un drept moral sã îi acuzãm pe cei care au pãrãsit România, pentru un trai mai bun în strãinãtate. Mãcar ei au încercat sã voteze altceva…