Un studiu amplu concluzionează că acum mercurul poate fi catalogat „ca o cauză a autismului”

Luați o clipă și respirați. Puneți mâna peste zona pieptului, lângă inimă. Respirați încet în zonă timp de aproximativ un minut, concentrându-vă pe senzația de ușurință care vă intră în minte și corp. Faceți clic aici pentru a afla de ce vă sugerăm acest lucru.

Ce s-a întâmplat:  Un nou studiu publicat în  Pediatric Health Medicine and Therapeutics  a concluzionat că există „o relație la fel de semnificativă între concentrația de mercur și autism. Astfel, concentrația de mercur poate fi listată ca o cauză patogenă (cauzatoare de boli) pentru autism.” Studiul a constatat, de asemenea, că există cantități semnificative de plumb în creierul persoanelor cu autism.

După cum explică studiul:

În acest studiu, căutând în bazele de date Scopus, PubMed și Science Direct, au fost colectate 18 articole realizate în diferite țări din 1982 până în 2019. Eterogenitatea studiilor a fost investigată folosind  indicele I ² . Datele au fost analizate utilizând software-ul R și STATA.

 În aceste 18 studii, au fost examinați 1797 pacienți (981 cazuri și 816 controale) cu vârsta cuprinsă între 2 și 16 ani. A fost evaluată concentrația probelor (sânge, păr și unghii) atât pentru caz cât și pentru grupurile de control. Nu a existat o relație semnificativă între concentrația de cupru și autism (SMD (IC 95%): 0,02 (- 1,16,1,20); I ² = 97,7%; P = 0,972); a existat o relație semnificativă între concentrația de mercur și autism (SMD (IC 95%): 1,96 (0,56,3,35); I ² = 98,6%; P = 0,006); a existat, de asemenea, o relație semnificativă între concentrația de plumb și autism (SMD (IC 95%): 2,81 (1,64,3,98); I ² = 97,8%; P = 0,000).

Aceasta este o constatare  semnificativă și completează alte studii de amploare. De exemplu, o meta-analiză din 2013 publicată în Journal  Bio Med Research International a constatat că:

„Studiile pe care se bazează CDC și asupra cărora a exercitat un anumit nivel de control raportează că nu există un risc crescut de autism în urma expunerii la Hg organic în vaccinuri, iar unele dintre aceste studii au raportat chiar că expunerea la Thimerosal pare să scadă riscul de autism. Aceste șase studii sunt în contrast puternic cu cercetările efectuate de cercetători independenți în ultimii 75 de ani, care au descoperit în mod constant că Thimerosal este dăunător. După cum sa menționat în secțiunea Introducere, multe studii efectuate de investigatori independenți au descoperit că Thimerosal este asociat cu tulburări de neurodezvoltare. Având în vedere că există multe studii efectuate de cercetători independenți care arată o relație între tulburările timerosale și neurodezvoltare, rezultatele celor șase studii examinate în această revizuire,în special cele care prezintă efectele protectoare ale timerosalului, ar trebui să pună la îndoială validitatea metodologiei utilizate în studii. ”

sursa: colective evolution