“Lumea turcica trebuie sa-si creeze propriul sau spatiu Schengen” – titra cotidianul “Hurriyet Daily News” la sfarsitul lunii aprilie, dupa vizita in Kirgizstan a premierului Erdogan. Ideea, enuntata de seful guvernului de la Ankara, se incadreaza logic in coordonatele noului curs al politicii externe turce lansat dupa incheierea razboiului rece, curs pe care presa internationala il numeste neootomanism sau neokemalism iar oficialii turci il definesc “Probleme zero cu vecinii”, dar care vizeaza, de fapt, obiective mult mai ambitioase. Turcia tine totusi sa precizeze, din capul locului, ca nu este stapanita de impulsuri imperialiste si hegemonic in dinamismul imprimat politicii sale externe, dar intelege sa valorifice contextul geopolitic favorabil creat dupa incheierea razboiului rece si dezmembrarea URSS, pentru a reactiva si dezvolta multiform relatiile cu statele si popoarele din traditionalul spatiu cultural si de civilizatie, dar si geopolitic, in care indeplineste, la scara istoriei, un rol preeminent si se afirma astazi ca o putere regionala emergenta. Demersurile de inlesnire a liberei circulatii au fost impulsionate de taraganarea fara precedent a procesului de aderare a tarii la Uniunea Europeana si vizeaza relatiile cu toate statele si zonele ce prezinta interes special pentru Ankara. Eliminarea vizelor s-a realizat de curand cu Siria, ceea ce a dus la dinamizarea schimburilor comerciale bilaterale, iar masura similara cu Rusia va avea efecte favorabile in planul economic si al turismului. “Cetatenii turci vor putea vizita Kirgizstanul cu pasaportul fara viza, si viceversa”, a declarat premierul Erdogan, care a adaugat ca si celelalte state din Asia central trebuie sa urmeze acest exemplu, pentru “a se crea o zona libera de vize de calatorie in stil Schengen”. Turcia a eliminat vizele cu Uzbekistanul si Kazahstanul, in timp ce Taskentul si Astana solicita inca vize cetatenilor turci. Sursa: AntiMedia]]>