comentariu rapcea.ro: preiau cu deosebit interes seria de articole începutã de George Bara pe NapocaNews despre istoricul mișcãrilor de dreapta de dupã 89. Astãzi, primul episod. Pe alocuri, în preluarea episoadelor ce urmeazã, voi posta și propriile observații și comentarii, acolo unde este cazul. În general, materialul este corect din punct de vedere faptic, motiv pentru care l-am apreciat ca atare și am decis preluarea lui. Denumirea “Noua Dreaptã” a devenit deja un brand de þarã, cu semnificaþie diferitã pentru fiecare dintre români. Dacã pentru unii înseamnã ultima miºcare naþionalistã de tineret activã din întreaga Europã (voi arãta în episoadele urmãtoare de ce afirm acest lucru), pentru alþii înseamnã o grupare extremistã ºi xenofobã, un real pericol pentru minoritãþile de orice fel, iar pentru unii însemnã doar un grup de oameni care nu au altceva mai bun de fãcut. Pentru câþiva români, însã, denumirea de Noua Dreaptã evocã amintiri din anii 1990, înainte de înfiinþarea actualei organizaþii Noua Dreaptã în 2001. Între 1992 ºi 1995 Radu Sorescu, nepot al marelui poet oltean Marin Sorescu, a înfiinþat un partid cu denumire asemãnãtoare, Partidul Dreapta Naþionalã ºi a editat o revistã cu numele “Noua Dreaptã”. Cine este Radu Sorescu Radu Sorescu este un poet, dramaturg ºi eseist nãscut 20 august 1964 în Craiova. Este nepot al poetului Marin Sorescu, fiul Constantinei Sorescu (nãscutã Avram) ºi al scriitorului George Sorescu, profesori universitari. Modul cum a ajuns nepotul lui Marin Sorescu sã înfiinþeze un partid considerat naþionalist ºi extremist nu este încã foarte clar ºi cel mai probabil cã persoanele care au fost martore acestei geneze nu se vor înghesui sã evoce aceste evenimente prea curând. Partidul lui Sorescu, un partid fãrã vreun impact real în politica post-decembristã, a devenit în acea peridoadã o cuicã a bãtãii, alãturi de PRM-ul lui Vadim Tudor, nominalizat de toate publicaþiile ºi studiile venite din strãinãtate ca un exponent agresiv al extremismului, al legionarismului ºi al ºovinismului. Radu Sorescu – foto În lucrarea “Faþa întunecatã a politicii post-comuniste din România” editate de V.G. Bãleanu în martie 2001 în cadrul Centrului de Studii ale Conflictelor (organism care aparþine Defence Academy of the United Kingdom din Marea Britanie), Radu Sorescu este înca amintit ca un important personaj al extremei drepte din România post-decembristã, cu toate cã românii care îºi amintesc de ele ºi de partidul sãu puteau fi numãraþi pe degete. Partidul Dreapta Naþionalã, în parlamentul României În anul 1993 partidul Dreapta Naþionalã se manifesta prin publicarea revistei Noua Dreaptã. Acesta a publicat în aprilie 2003, în cadrul revistei, manifestul ideologic al partidului defunct. Manifestul continea mesaje împotriva minoritãþilor naþionale care nu doresc sã fie asimilate de români ºi în special a ungurilor, desemnaþi ca fiind “cruzi, rãzbunãtori ºi iredeniºti”. Statul etnocratic descris de Radu Sorescu ar fi trebuit, potrivit Manifestului, sã se orienteze extern cãtre Germania ºi Japonia, într-o reînfiinþarea a Axei, însã fãrã Italia. Tezele naþionaliste ale lui Radu Sorescu pot pãrea unele rudimentare ºi puerile, în comparaþie cu miºcãrile naþionaliste ale anilor 2000, însã Partidul Dreapta Naþionalã ºi revista Noua Dreaptã par sã fie primele manifestãri naþionaliste, chiar cu un iz nazist, din politica româneascã de dupã 1989. Partidul Dreapta Naþionalã s-a înfiinþat în anul 1992 ºi a activat pânã în anul 1996. A avut chiar un reprezentant în parlament, în persoana lui Cornel Brahaº. Acesta, ales pe listele PUNR, a devenit membru al PDN în 1995, dupã ce a fost exclus din PUNR. Pe numele sãu real Ionel Viþu, Cornel Brahaº, folosind pseudonimul sãu literar inspirat din denumirea satului natal Brãhãºeºti din Galaþi, a fost exclus din PUNR dupã ce a fost acuzat de conducere partidului cã ar fi deturnat fonduri din filiala bucureºteanã a PUNR. Vicepreºedinte la PUNR ºi vicepresedintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei si pentru petitii, precum si membru al Comisiei de cultura, îºi dã demisia ºi se înscrie în partidul lui Sorescu, devenind astfel primul parlamentar pe care l-a avut PDN. Cornel Brahaº s-a sinucis în noiembrie 2005 la vârsta de 55 de ani împuºcându-se în cap, cel mai probabil din cauza depresiei ºi a durerilor fizice provocate de artrita care îl þintuise la pat ºi îi amputase un picior. Membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, Cornel Brahas este autorul volumului de versuri “Pana la capat si mai departe” si al romanului “Mortii nu mai stiu drumul catre casa”, aparut la Editura Militara, in 1990. Cornel Brahas – foto Manifestãri ideologice – Revista Noua Dreapta Deja în anul 1993 Radu Sorescu nu se ferea sã publice articole cu tentã legionarã în revista Noua Dreaptã, publicând poze cu Generalul Cantacuzino Grãnicerul sau Corneliu Zelea Codreanu. Acesta a anunþat ºi înfiinþarea unor Gãrzi Civice ºi a impus organizarea în stil legionar, pe principiile cuiburilor, în cadrul partidului, afirmând cã cele 10 porunci ale PDN s-au inspirat din cele publicate de Corneliu Zelea Codreanu în Cãrticia ªefului de Cuib. Mai mult, Sorescu s-a autointitulat Cãpitan, asemeni lui Codreanu, însã s-a retras subit din politicã în 1994, lãsându-l pe Brahas sã se ocupe de reorganizarea partidului. Dispariþia partidului ºi perioada Brahaº – Vasile În 1996, Brahaº este acuzat din nou cã ar fi deturnat fonduri ale Partidului Dreapta Naþionalã ºi este dat afarã din partid. În 1996 legea electoralã se schimbã ºi partidul trebuie sã strângã 10.000 de semnãturi de susþinere. Nefiind capabil de strângerea semnãturilor, este desfiinþat în noiembrie 1996. În iulie 1997 formeazã partidul Dreapta Româneascã ºi anunþã cã doreºte sã colaboreze din nou cu Gheroghe Funar. Însã un alt politician devine un membru de vazã al Dreptei Româneºti: profesorul Ion Coja, care devine lider naþional al partidului. Chiar ºi Jean Maurer, fiul premierului comunist, Gheorghe Maurer, devine membru al acestui partid. PDL-istul Aurelian Pavelescu  a fost chiar în conducerea partidului, din 1992 ºi pânã în 1996.În CV-ul sãu postat pe site-ul Camerei Deputaþilor, se confirmã acest lucru: 1993 – 1996 – Partidul Dreapta Naþionalã – din 1994-1996 Preºedinte. Radu Vasile, care avea sã devinã premier al României din partea PNÞCD, devine ºi el membru al Dreptei Româneºti. Dreapta Româneascã se transformã în 1999 în PPDR (Partidul Popular al Dreptei Româneºti), cu susþinerea lui Radu Vasile. La un congres al partidului din februarie 2000 de la Braºov, Brahaº este înlãturat de la conducerea partidului ºi Radu Vasile devine noul preºedinte. Noul partid cere înregistrarea la 9 februarie 2000, dar un grup de membri de partid depun recurs, opunându-se formãrii la Tribunalul Bucureºti. Iniþial înfiinþarea este respinsã, dar apoi acceptatã la recurs ºi partidul ia naºtere în aprlie 200o în mod oficial. Dupã rezultatele slabe de la alegerile locale din 2000, PPDR nu mai participã ºi la cele parlamentare. Radu Vasile devine însã senator pe listele Partidului Democrat, condus de Petre Roman. Controverse Radu Sorescu a devenit un apropiat nu numai al lui Coja, ci ºi al exoticului personaj Constantin Burlacu, un aºazis legionar emigrat în SUA, cercetat de FBI pentru asasinarea profesorului Culianu. Rãzvan Codrescu îl prezintã pe Radu Sorescu ca fiind „un personaj „uns cu toate alifiile”, alternând, în malaxorul unui tupeu deconcertant, un pseudo-legionarism ultra-radical cu un soi de mitocãnie naþional-comunistã mai tinereascã, precum ºi afacerismul dubios cu exerciþiul intelectual de mâna a doua”. Un alt episod, confirmat se pare de cãtre Radu Sorescu, este detaliat pe un blog (http://www.prazburg.com). “Din ce vorbeºte lumea, pentru cã ãºtia de la ziare ºi televiziune nu mediatizeazã ei asemenea nenorociri, Radu a mers la el acasã cu o colegã. Are balta peºte: cu excepþia a douã-trei cazuri pe clasã, LFI a rãmas ºcoalã de fete. Cu ei au mai fost alþi cîþiva hãndrãlãi, prieteni sau colegi ai lui Sorescu. Dupã cîteva zile, fata a depus reclamaþie la miliþie cum cã a fost victima unui viol în grup. N-a precizat dacã Radu Sorescu ºi ceilalþi denunþaþi ca violatori au folosit protexuri. Deci, s-au dus toþi la Sorescu, pentru început în sufragerie. Taclale, antren, un Modern Talking, o Mihaela Runceanu, mai apoi un lichior din ãla verde, Arctic, scos din frigiderul cu acelaºi nume… Radu ºi fata au ajuns la pat, fãrã sã joace ºah. El a susþinut în anchetã cã au fãcut sex fãrã s-o fi silit, ºi nici ea pe el. Dar Sorescu nu e singurul reclamat de cãtre pretinsa victimã, ci ºi ceilalþi, care dupã ce-a terminat treaba primul cicã au luat-o la poºtã, cum s-ar spune. Prin LFI umblã vorba cã fata l-a ºantajat pe Radu Sorescu. De aceea a reclamat violul la cîteva zile dupã ce susþine cã s-a comis. El, ºtiindu-se nevinovat sau pilos sau ambele, i-a rãspuns: „Hai, fatã, dã-i cu sasu de-aici!“. Cert e cã Radu Sorescu are mici ºanse sã vadã meciul cu FC Kaiserslautern în libertate. Adicã sã vadã meciul cu FC Kaiserslautern. Se va pune însã problema dac-o va urmãri pe ªtiinþa în semifinalã, sînt în stare sã pun pariu cã-i eliminãm pe vest-germani. (Apropo, am auzit cã-n Occident existã pronosporturi la care poþi juca o sumã pe un singur meci!) Radu Sorescu a fost condamnat la niºte ani de închisoare. A ieºit înainte de termen, a terminat liceul ºi facultatea. A fost ziarist dupã Revoluþie ºi a înfiinþat ºi condus partidul Noua Dreaptã.Povestea cu violul a explicat-o ca pe-o înscenare pusã la cale unui anticomunist ca el.” George Bara – napocanews]]>