geoana 150x150 Geoana, in vizorul lobby ului evreiesc inca din adolescentaIn memoriile sale cuprinse in volumul „Intre linii”, graficianul Eugen Mihaescu povesteste despre cum a ajuns Geoana de la un simplu cavaler al fluierului la varful diplomatiei romanesti. Din sfera arivistilor din lumea diplomatiei, autorul rememoreaza cateva fragmente despre cum a ajuns Geoana in numai cativa ani la cel mai ravnit post din MAE in calitate de ambasador. El povesteste ca Mircea Geoana si-a inceput cariera ca referent inca din primele zile ale instalarii lui Iliescu in fruntea statului. Mai important, Mihaescu vorbeste in cartea sa si despre un episod mult mai interesant care cuprinde implicarea tatalui lui Mircea Geoana, generalul Ioan Geoana, in negocierile intre Securitatea lui Ceausescu si delegatia evreiasca mandatata sa se ocupe de rascumpararea evreilor in anii ‘70 – ‘80. „Totul a devenit si mai clar cateva luni mai tarziu, in 1996, cand am intrat in libraria mea favorita din New York, Rizzoli’s. Acolo, la raionul de noutati, am dat peste cartea de memorii a unuia dintre cei mai bogati americani, Edgar M. Bronfman, presedintele companiei producatoare de bauturi Seagram. Am rasfoit cartea intitulata „The Making of a few (Cum se face un evreu)” si am descoperit ca are un capitol dedicat Romaniei. Nu era prea mare asa ca l-am citit pe loc. Autorul povestea ca, pe la inceputul anilor ‘70, in calitate de presedinte al Congresului Mondial Evreiesc, insotit de Lawrence Eagleburger, pe atunci la Departamentul de Stat, si de avocatul Alfred Moses (viitor ambasador al SUA in Romania -n.red.), a facut o vizita la Bucuresti. Intentiona sa negocieze cu Ceausescu emigratia evreiasca. In acea perioada au cerut sa emigreze in Israel foarte multi evrei, iar smecherul s-a gandit sa faca o afacere si din treaba asta. Tiranul a primit delegatia si i-a explicat ca Romania a facut mari cheltuieli cu evreii, mai ales cu cei care si-au facut gratuit studiile superioare. Organizatiile evreiesti erau insa gata sa plateasca si cei trei aveau imputernicirea sa negocieze preturile. Cand a venit vorba de „mercurial”, Ceausescu s-a eschivat si le-a spus vizitatorilor sai ca deleaga pe altcineva sa poarte discutiile despre bani. Bronfman il numeste pe trimisul lui Ceausescu s-a eschivat si le-a spus vizitatorilor sai ca deleaga pe altcineva sa poarte discutiile despre bani. Bronfman il numeste pe trimisul lui Ceausescu „The General”, pentru ca avea un nume greu de pronuntat, dar care semana cu acest cuvant rostit in limba engleza. Sunt convins ca generalul Geoana, caci despre el este vorba, primitor ca orice roman, mai ales cand are voie de la stapanire, i-a invitat pe emisarii evreilor acasa, la masa si acolo, n-am nicio indoiala, l-au cunoscut pe adolescentul Mircea. Si uite cum hazardul aduce raspunsuri la toate misterele: cariera politica fulminanta a acestui tanar insipid, dar si legaturile de afaceri dintre ambasadorul Statelor Unite la Bucuresti, domnul Alfred Moses, si familia ambasadorului Geoana”, povesteste Eugen Mihaescu. Ordinul de Malta si Masoneria, rampe pentru parveniti In alta ordine de idei, Mihaescu mai scrie si despre inceputurile masoneriei si a altor stabilimente oculte precum Ordinul Cavalerilor de la Malta. Acest reviriment, spune Mihaescu, s-a produs in Romania imediat momentul 1989, atunci cand in goana pentru capatuire a noilor emanati, acestia au dorit sa se umple si de onoare prin afiliere la tot felul de organizatii oculte. Dar, ca oricare lucru romanesc, abia a reusit maestrul Shapira sa injghebe o loja, ca au rasarit altele ca ciupercile dupa ploaie. Si, bineinteles, s-au luat la cearta. Masoneria era la mare pret, dar nu cred pentru a-i aduce la indeplinire idealurile. M-a dus si pe mine Celac (Sergiu Celac – n.red.) la Sever Frentiu, iar prietenul meu Adrian Dohotaru a ajuns seful Marii Loji Nationale a Romaniei dupa moartea graficianului”, scrie Mihaescu in memoriile sale. Despre Ordinul Cavalerilor de la Malta, autorul explica ca a fost impanzit initiale de slujbasi ai diplomatiei romane. „De organizatii secrete se tineau si functionarii platiti din bani publici. In Ministerul de Externe , directorul administrativ Tanase s-a imprietenit cu un domn in varsta, pe nume Soneriu, care avea un imobil pe strada Polona. L-a ajutat sa il revendice si sa il recupereze dupa care l-a transformat in ambasada a Ordinului de la Malta. Cu ocazia aceasta, gurile rele spun ca toti functionarii importanti din minister s-au facut cavaleri!”, isi aminteste graficianul. Sursa: Curentul]]>

CategoryCauze Naţionale
Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer