Nori de ploaie se adunã Dinspre Cluj spre Odorhei. Unii vor sã ne impunã Sã jucãm cum cântã ei. Minþile au luat-o razna; Umblã zvonul deºãnþat Cã-n Harghita ºi Covasna Vor sã facã “stat” în Stat ! S-a udat de lacrimi pragul; În Cristuru e prãpãd! Imnul românesc ºi steagul Nu se-aud ºi nu se vãd ! Criºul, Mureºul , Târnava Poartã jalea în aval. Nesfârºitã e gâlceava; Nu e liniºte-n Ardeal. Munþii stau sã rãbufneascã; Fierbe galbenul podiº! Vatra sfântã strãmoºeascã E tãiatã-n curmeziº. Se anunþã o furtunã Cu efect devastator: Impostorii vor sã punã Pe culturã sigla lor. Atmosfera prevesteºte Un pericol iminent! Tot ce sunã româneºte Capãtã un alt accent. Graiul nostru plâns pe vetre, Legãnat de cãrãrui, E lovit mereu cu pietre Ca un pom al nimãnui… Nu lãsaþi ca vorbitorii Altor limbi pe-acest pãmânt, Sã ne umble prin istorii ªi sã muºte din cuvânt! Neamul Românesc nu piere; Dacii încã mai trãiesc! Scoateþi steagul la vedere ªi-n Þinutul Secuiesc! De pe stâncile strãbune Decebal ne dã curaj! Faceþi imnul sã rãsune Peste Mureº, pân-la Blaj! Nu permitem celor care Se pretind aici stãpâni, Sã ne calce în picioare Demnitatea de români!]]>