Maura Anghel La cererea unor organizaþii, Academia Române a operat unele modificãri în noul DEX, ce va ieºi de la tipar în scurt timp. Marii grãmãtici ai României s-au lãsat înduplecaþi de Consiliul Naþional pentru Combaterea Discriminãrii ºi au rectificat definiþia cuvintelor „þigan” ºi „jidan”. Considerate jignitoare, acestea au fost înlocuite cu „rom” ºi „evreu”. Motivul celor care au grijã de toþi cei care se considerã discriminaþi a fost legat de caracterul peiorativ al celor douã cuvinte, a cãror folosire nu ar fi recomandatã pe motiv cã ar fi ofensatoare. Ce le-a scãpat celor de la Consiliul Naþional pentru Combaterea Discriminãrii sau au omis în mod voit a fost inutilitatea demersului fiindcã în mentalul colectiv „romul” cu imagine spãlatã în DEX va fi mereu „þiganul” care mãnâncã lebedele de la Viena, iar evreul reabilitat va rãmâne în veci jidan pentru mulþi dintre noi. Cele douã cuvinte considerate acum jignitoare sunt foarte vechi , iar sensul peiorativ a fost dat de comportamentul urât al unora dintre reprezentanþii etniilor. Toatã Europa ºtie cã þiganii români furã, dau spargeri, sunt scandalagii ºi fac dese opriri prin puºcãrii. Despre „jidani” nu mai are rost sã  vorbim, ºtiute fiindu-le patimile de-a lungul istoriei.  Cã nu sunt toþi la fel, cã fiecare din cele douã popoare are exponenþi de marcã este o altã discuþie. Vorbim aici de semnificaþia celor douã cuvinte pe care nu o va ºterge o simplã modificare în DEX. Când vorbim despre þigãnealã facem referire la lucruri urâte, de care ne este ruºine, pe care dorim sã le ascundem. Cã vine de la þigan, vina le aparþine lor, iar nouã, românilor, nu trebuie sã ne explice alþii cã nu este aºa sau cã îi discriminãm folosind acest cuvânt. Pe oricine încearcã sã mã contrazicã îl invit la o vizitã prin câteva locuri din Iaºi, în care „romii” îºi fac de cap. Mizerie, promiscuitate, bãtãi, scandaluri, asta se poate vedea în spatele caselor de la celebra strada Cuza Vodã ori în niºte clãdiri de pe Sãrãrie. Apoi, nu este zi în care notele emise de Poliþie sã nu includã  vreo infracþiune comisã de vreun rom. Clanurile lor sunt cunoscute în toatã urbea, iar „celebritatea” unora a trecut demult de graniþele þãrii. Evident, comportamentul etnicilor ieºiþi în afara legii dãuneazã grav imaginii tuturor românilor. Ce mã deranjeazã este faptul cã atunci când le vorbeºti despre aceste evidenþe, despre lucrurile urâte pe care le fac sar cu gura ºi spun cã sunt discriminaþi. Dar noi, românii, nu sunt discriminaþi de strãini când suferim din cauza þiganilor? Evreilor le place sã fie periaþi ºi sã pozeze în victime. Atunci sunt evrei, sunt eroi ai pogromurilor, sunt pãstrãtori de istorie ºi tot aºa. Se plâng cã li se spune jidan, uneori, dar nu explicã de ce se supãrã. Care sunt motivele indignãrii? Sã presupunem cã sunt legate de cãmãtãrii, de afaceri cu terenuri ºi imobile? Ar fi pãcat sã nu amintim ºi lucrurile frumoase legate de cele douã etnicii ºi nu putem trece mai departe fãrã a lãuda meºterii rudari, cãldãrari sau aurari, fãrã a vorbi despre urmaºii lui Israel care au fãcut carierã în muzicã, medicinã, artã, filosofie ºi economie. Dar trebuie sã recunoaºtem cã degeaba se supãrã pe noi când li se rostesc numele cu „sensuri peiorative” fiindcã scãpãrile de conduitã ale generaþiilor vechi le-au adus. ªi la fel trebuie sã recunoaºtem cã doar o simplã modificare în DEX nu spalã pãcatele pentru care unora li se spune „þigan” sau „jidan”. http://revistacultura.ro]]>

CategoryCauze Naţionale
Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer