„Situația nu este specificã Europei de Est sau de Sud-Est; se întâmplã în toatã Uniunea Europeanã, oameni din Luxemburg și Finlanda… Serviciile publice de ajutor social încep sã eșueze și oamenii nu mai dispun de mecanisme de sprijin, motiv pentru care apeleazã la Bisericã și Crucea Roșie“, spune Eberhard Lueder, șeful Crucea Roșie, unitatea Uniunii Europene. „În zilele de astãzi, nimeni nu știe cine va fi urmãtorul lovit… Multe persoane care se considerau în siguranțã – din clasa medie – se gãsesc în situația în care nu își mai pot susține financiar nevoile“.
Circa 40 de milioane de europeni suferã de „lipsuri materiale severe“ potrivit datelor colectate de Comisia Europeanã, ceea ce înseamnã cã aceștia nu își mai pot permite o masã cu carne la douã zile. În total, 116 milioane de cetãțeni ai Uniunii Europene sunt considerați „în pragul sãrãciei sau excluși social“.
„Existã cu siguranțã lacune în privința numãrului de persoane care nu își pot permite o masã decentã zilnic. În majoritatea țãrilor, ceea ce noi considerãm sãrãcie este destul de ascuns, chiar dacã în unele țãri lovite puternic de crizã acest lucru începe sã se schimbe“, spune Lueder. Proiectele sociale funcționeazã în toatã Europa prin intermediul organizațiilor caritabile și grupurilor religioase. În orașe cu densitate mare de populație din Austria și Germania, spre exemplu, s-au format grupuri care colecteazã bunuri care se apropie de expirarea termenului de valabilitate din supermarketuri și le vând la un preț simbolic. În Belgia și Franța, existã magazine în care oamenii pot cumpãra mâncare (și îmbrãcãminte) la prețuri reduse substanțial. Jorge Nuno Mayer, secretarul general al Caritas Europa, o organizație caritabilã catolicã, spune cã oamenii se îndreaptã cãtre ajutorul alimentar când apar dificultãți în achitarea utilitãților pentru casã, precum apa curentã sau electricitatea, ceea ce înseamnã cã nu mai au bani rãmași pentru achiziția de alimente. „Informațiile pe care le primim de la organizațiile Caritas din Europa aratã cã tot mai mulți oameni apeleazã la ajutorul alimentar. Principalele motive sunt creșterea șomajului, lipsa unui loc de muncã pentru o perioadã lungã de timp și mãsurile de austeritate care au afectat programele de protecție socialã“, spune Mayer. Centru vs. Periferie? Uniunea Europeanã finanțeazã în prezent cu 500 mil. euro un program de ajutoare alimentare, de care beneficiazã 18 milioane de oameni din 19 state membre. Totuși, acest buget va fi redus în 2014 la 335 mil. euro, și continuarea sa este garantatã doar pentru urmãtorii șapte ani. „Asta înseamnã o reducere de 30%, într-o perioadã în care tot mai multe state membre aplicã anual pentru a satisface nevoile de bazã ale cetãțenilor lor“, a scris recent Aude Alston, secretarul general al European Federation of Food Banks, ca rãspuns la aceastã știre. „Programul european de ajutor alimentar este mai necesar ca niciodatã“. Organizațiile de asistențã socialã sunt de acord cã țãrile care au fost lovite cel mai puternic de criza economicã europeanã – cele de la periferia Europei (Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda și Italia), statele Baltice și Europa de Est – au nevoie cel mai mult de acest program social. Una dintre cele mai lovite țãri este Spania, unde rata șomajului a ajuns la 24,6% în trimestrul doi. Luna aceasta, Crucea Roșie din Spania a lansat primul sãu apel pentru sprijinirea spaniolilor care au ajuns la sapã de lemn. „Membrii noștri din Spania au identificat atât emigranți, cât și cetãțeni nãscuți în Spania care apeleazã la ajutor alimentar și vãd un numãr tot mai mare de persoane fãrã adãpost care vor sã acceseze acest ajutor“, spune Heather Roy, secretarul general al Eurodiaconia, o organizație caritabilã creștinã. În același timp, organizațiile au observat un numãr în creștere de persoane care cer pomanã în marile țãri Europene, precum Franța. „Franța avea un sistem foarte bun de beneficii sociale pentru toatã lumea, dar sistemul guvernamental are un numãr mare de goluri prin care oamenii sunt triați și asta îi pune în situații dificile. Organizațiile caritabile simt o presiune crescutã“, spune Lueder. În Europa, persoanele în vârstã și familiile cu copii ajung cel mai adesea în pragul sãrãciei. „Crucea Roșie din Italia spune cã grupul cel mai mare care apeleazã la ajutor alimentar este format din pensionari cu venit minim. Cer ajutor la familie și la vecini, dar apeleazã și la Crucea Roșie. Ei nu pot compensa lipsa banilor printr-un nou loc de muncã“, spune Lueder. „Persoanele vârstnice, și cei cu venituri mici sau deloc, cu calificãri minime sau fãrã un serviciu erau afectați încã dinainte de crizã“, a adãugat Mayer. „Cei mai afectați dintre «noii sãraci» sunt familiile numeroase și cele cu un singur pãrinte cu venituri mici sau fãrã venituri, motiv pentru care copii sunt principala noastrã îngrijorare“. Mayer este pesimist cu privire la o eventualã îmbunãtãțire a situației în 2013, în timp ce o treime din membrii organizației Eurodiaconia prevãd un numãr în creștere de persoane care vor apela la ajutor alimentar anul viitor. Roy a avertizat însã asupra faptului cã guvernele europene nu ar trebui sã se bazeze pe programele de ajutor alimentar ca soluție la sãrãcia în creștere. „Se rezolvã nevoile urgente pe termen scurt, dar aceste nevoi ar trebui întâmpinate cu sisteme de protecție socialã adecvate și cu beneficii sociale, alãturi de salarii adecvate“, spune aceasta. SURSA: CNBC – via capital.ro
]]>

CategoryCauze Naţionale
Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer