Zeta Petroleum: România are rezerve uriaºe de gaze de ºist, comparabile cu ale SUA: România are rezerve uriaºe de gaze de ºist, comparabile cu acelea ale Statelor Unite ale Americii sau ale Poloniei, iar din acest motiv existã un interes foarte mare din partea companiilor petroliere pentru þara noastrã, a declarat astãzi Bogdan Popescu, directorul Zeta Petroleum. „În România existã rezerve uriaºe de gaze de ºist, iar companiile sunt foarte interesate. Doar pe Platforma Moesicã se estimeazã cã existã rezerve comparabile cu SUA sau Polonia“, a spus Popescu. Dacã zãcãmintele de gaze descoperite recent în Marea Neagrã de Petrom ºi ExxonMobil ar fi exploatate, România va deveni independentã energetic, a adãugat directorul Zeta Petroleum. Datoritã acestor resurse, SUA au devenit cel mai mare producãtor de gaze din lume. Sectorul s-a dezvoltat extrem de rapid în ultimii ani, iar gazele neconvenþionale acoperã acum 20% din consumul americanilor. Europenii rãmân însã reticenþi, cel puþin pânã la finalizarea unui studiu de impact asupra mediului cerut de Comisia Europeanã. În România, trei companii energetice – Chevron, MOL ºi Avere Energy  – au deja licenþe petroliere în perimetre unde ºi-au exprimat intenþia de a cãuta gaze neconvenþionale. Pe lângã acestea, Petrom, Romgaz ºi Sterling Resources s-au arãtat interesate de aceste zãcãminte.În ceea ce priveºte resursele, existã voci care susþin cã România ar avea zãcãminte mai mari decât cele ale Poloniei, consideratã pânã acum cel mai bogat stat european în gaze neconvenþionale. Procesul s-ar putea dovedi însã mult mai complicat decât se credea iniþial. Zece parlamentari au iniþiat un proiect legislativ privind interzicerea extragerii de hidrocarburi lichide ºi gazoase prin fracturare hidraulicã, procedeu folosit în special pentru exploatarea gazelor neconvenþionale, „pe teritoriul naþional al României, inclusiv pe platforma continentalã a României”. Proiectul prevede ca, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, toþi titularii de acorduri petroliere care vizeazã astfel de resurse sã precizeze metodele prin care vor realiza explorarea ºi exploatarea. Cei care nu respectã aceste prevederi riscã trei ani de închisoare ºi o amendã de 500 de milioane de lei. Iata si ce mai aflam din articolul Descoperire istoricã de gaz în Marea Neagrã. Ce are de câºtigat România (din 22 februarie 2012): Companiile OMV Petrom ºi Exxon Mobil au anunþat miercuri descoperirea în Marea Neagrã a unor importante zãcãminte de gaze naturale care, teoretic, ar acoperi importurile României pe 20 de ani. Prima întrebare care se ridicã este cum va influenþa aceastã descoperire preþul gazelor din România. Dupã primele estimãri, zãcãmântul descoperit de cele douã companii în Marea Neagrã s-ar ridica la 42-84 miliarde de metri cubi, care echivaleazã cu consumul total al României pe 3-6 ani, dacã luãm în calcul piaþa româneascã a gazelor care este în prezent de 14,2 miliarde metri cubi pe an. Operaþiunile de foraj derulate de OMV ºi Exxon Mobil în Marea Neagrã au început la sfârºitul anului 2011. Zãcãmântul a fost descoperit în urma forãrii puþului Domino-1 de cãtre ExxonMobil, prima operaþiune la mare adâncime în largul þãrmului românesc, la peste 3.000 de metri sub nivelul mãrii. Domino-1 este amplasat în Blocul Neptun, la 170 de kilometri de þãrm, în ape cu o adâncime de aproximativ 930 de metri. “ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, afiliatã ExxonMobil corporation, ºi OMV Petrom SA, subsidiarã a grupului OMV, confirmã o potenþialã descoperire semnificativã în largul þãrmului României. Este prea devreme în procesul de evaluare ºi explorare pentru a determina dacã blocul Neptun se va dovedi în final exploatabil comercial sau nu. Totuºi, dacã viitoarele lucrãri vor confirma fezabilitatea tehnicã ºi comercialã a producþiei de gaze naturale la mare adâncime în blocul Neptun, viitoarele investiþii în fazele de explorare ºi dezvoltare ar putea ajunge la câteva miliarde de dolari, iar prima extragere ar putea avea loc cel mai devreme spre sfârºitul deceniului”, se spune în comunicat al OMV Petrom. Este prima oarã când platforma româneascã a Mãrii Negre este exploratã profesional, a precizat Radu Dudãu, specialist în energie la Romania Energy Center (ROEC). „Va trebuie sã aºteptãm ºi alte rezultate sã vedem dacã rezerva poate fi exploatatã comercial. Trebuie sã þinem seama cã zãcãmântul este la o adâncime de 1.000 de metri ºi la o distanþã de þãrm, deloc neglijabilã, 170 de kilometri. Însã, faptul cã explorarea a fost fãcutã de companii importante (OMV Petrom ºi Exxon Mobil) ne dã mari speranþe. Sunt companii puternice ºi care utilizeazã tehnologii de ultimã orã. Costurile sunt însã mari, discutãm de investiþii care pot ajunge la miliarde de dolari”, a menþionat Radu Dudãu. Perimetrele concesionate în Marea Neagrã Printre companiile care deþin perimetre concesionate în Marea Neagrã se numãrã OMV Petrom, ExxonMobil (SUA), Lukoil (Rusia), Sterling Resources (Marea Britanie) ºi MOL (Ungaria). În urmã cu trei ani a izbucnit un scandal legat de redevenþele plãtite de companiile petroliere, acestea fiind apreciate ca fiind prea mici. Prin Legea de privatizare a Petromului ºi apoi prin Legea petrolului, statul a stabilit cã redevenþele petroliere nu vor fi modificate pânã în 2014, de aceastã prevedere beneficiind în mod deosebit noul proprietar al companiei Petrom (grupul OMV), care exploateazã peste 90% din perimetrele cu rezerve comerciale de þiþei. În cazul gazelor naturale redevenþele sunt între 3,5 ºi 13% , cotã procentualã din valoarea producþiei brute extrase. De asemenea, dupã atribuirea unor perimetre de pe Platoul Continental al Mãrii Negre companiei canadiene Sterling Resources, chiar reprezentanþii guvernului au criticat legalitatea contractului Cât gaz scoatem acum din mare Spre sfârºitul anilor ’70 ºi în anii ’80, România producea peste 30 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an, cu vârfuri ajungând la 35 de miliarde, însã producþia a scãzut anual dupã 1990. Rezervele sigure de gaze naturale ale României sunt estimate sã acopere consumul pentru urmãtorii 15 ani, dar ar putea creºte dupã ce companiile care deþin concesiuni de explorare vor începe lucrãrile în Marea Neagrã, potrivit oficialilor Agenþiei Naþionale pntru Resurse Minerale (ANRM). Rezervele sigure de gaze naturale sunt de 109 miliarde metri cubi, iar rezervele potenþiale sunt de 660 miliarde metri cubi. România produce anual circa 11 miliarde metri cubi de gaze naturale. Aproximativ 10% din cantitatea de gaze extrase din zãcãmintele româneºti provine din exploatãrile din Marea Neagrã, însã acestea sunt realizate la adâncimi de circa 1oo de metri ºi distanþe mici de þãrm. Cum va influenþa descoperire de miercuri preþul gazelor? Descoperirea zãcãmântului este extrem de importantã, poate reduce importurile de gaze pe termen destul lung, dar nu putem sã discutãm în niciun caz de reduceri de preþuri, considerã specialistul în sisteme ºi pieþe de energie, Jean Constantinescu. Acesta spune cã tendinþa europeanã, dar ºi mondialã este de creºtere a preþurilor la energie. În plus, România a fost somatã de Uniunea Europeanã sã renunþe la tarifele reglementate la gaze naturale ºi electricitate, a mai declarat Jean Constantinescu. Preþul gazelor naturale în România este unul reglementat. Preþul gazelor din producþia internã este mai mic decât preþul european, însã ºi gazul rusesc importat este ca preþ peste media europeanã. Dupã liberalizarea pieþei, preþul acestei resurse ar trebui sã se încadreze undeva la media europeanã, peste actualul preþ de intern ºi sub cel al gazelor de import. România avea un consum de gaze naturale, înainte de crizã de 17 miliarde metri cubi pe an. În perioada actualei crize economice , consumul intern a scãzut la 13-14 miliarde metri cubi/an. Din 2010, consumul de gaze a început sã creascã uºor, iar importurile de gaze ruseºti reprezentã 3-4 miliarde metri cubi pe an. În procente, de la Gazprom primim anual 20-30% din necesarul de gaze naturale.    Comentariu saccsiv: Cei de la Adevarul sunt tare tristi de proiectul de lege al celor 10 parlamentari, despre care puteti citi mai multe la: 10 parlamentari au depus un proiect de lege privind interzicerea extragerii gazelor prin fracturarea hidraulica. 22 martie – miting la Barlad impotriva folosirii acestei metode Ce intamplare intamplatoare: de gaz se vor ocupa Chevron si ExxonMobil, adica puii Sandard Oil Rockefeller: Familia ROCKEFELLER, NOUA ORDINE MONDIALA si GUVERNUL MONDIAL (partea 1) De aur, RMGC: Rosia Montana Gold Corporation – o afacere evreiasca … De alte metale, tot altii, obligatoriu nu noi: TRADARE NATIONALA: Basescu vinde zacamantul de cupru de la ROSIA POIENI (ce valoreaza intre 5 si 10 miliarde euro) cu … 46 milioane euro RMGC va lua gratis de la Rosia Montana METALE RARE DE 4 ORI MAI VALOROASE decat cele 300 tone de aur si 1600 tone de argint? Deci avem gaze, aur, tot soiul de metale si ce facem cu ele? Le dam degeaba altorala. Si nu oricum, ci musai prin distrugerea tarii: Stiati ca exista o insecta care dupa ce suge sange pana se umfla la maxim, isi pune fecalele pe locul unde v-a ranit? ASA PROCEDEAZA MARIONETELE CE NE CONDUC SI STAPANII LOR DIN AFARA … De ce nu procedam si noi ca Norvegienii? In Norvegia, petrolul este al poporului. De aici o mare bunastare, dar cam atat … Ce putem extrage fara sa distrugem, sa fie al poporului, iar cu restul sa asteptam pana ce tehnologia va permite. Desigur, vorbim teoretic, caci faptic se va alege praful de planeta asta cat de curand. Dar pana atunci, de ce partidele parlamentare nu au in platforma modelul norvegian? Sau chiar fostul model libian? Evident, in ceea ce priveste gestionarea resurselor. Cat de „rau” o duceau libienii? De ce analistii nu dezbat aceasta tema la televiziuni? Simplu. Pentru ca asa au decis ELITELE si pentru ca asa au acceptat marionetele lor din Romania. Ce-i de facut? Trebuie trezit poporul: MISCAREA ORTODOXA ROMANEASCA – existenta ei nu este doar necesara, ci obligatorie Iar concomitent trebuie convinsi cat mai multi sa nu participe la vot. Trebuie obligatoriu realizata o rupere definitiva intre popor si actuala clasa politica. Dar despre acest ultim aspect voi scrie intr-un articol separat. Aceste doua elemente ar face parte dintr-o prima etapa. sursa: saccsiv]]>

CategoryCauze Naţionale
Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer

                

Share via
Copy link
Powered by Social Snap