Raportul Lunacek, sau pericolul dictaturii HOMOSEXUALE in Europa

Raportul Lunacek, numit și „Foaia de parcurs a UE împotriva homofobiei și discriminãrii pe motiv de orientare sexualã și identitate de gen”, este un raport de inițiativã al unui grup din Parlamentul European, fãrã caracter legislativ, programat a fi votat în plenul Parlamentului European pe 4 februarie. Chiar și fãrã a avea urmãri obligatorii, Raportul Lunacek este esențial pentru lobby-ul homosexual, pentru cã poate stabili agenda europeanã în domeniul sexualitãții pentru urmãtorii 7 ani. Același grup care a inițiat Raportul Estrela, referitor la „drepturile sexuale și reproductive”, respins la vot în P.E. pe 10 dec. 2013, se aflã în spatele Raportului Lunacek, care reia de fapt și temele Estrela („dreptul” la avort și educația sexualã obligatorie încã din creșã), adaugã definirea comportamentului gay ca fiind „normal”, legalizarea cãsãtoriilor gay, permiterea adopției de copii de cãtre asemenea „cupluri” etc. și pune bazele pentru o dictaturã gay în Uniune. Ca și Estrela, Raportul Lunacek încalcã principiul subsidiaritãții: competența statelor membre în ceea ce privește politicile care se adreseazã familiei, definitã încã, în România și în alte state UE, ca uniunea dintre un bãrbat și o femeie. Sexualitatea este tratatã sistematic ca fiind separatã de funcția reproductivã și este vãzutã ca o activitate recreativã, un „drept” pentru toți, la respectarea cãruia trebuie sã vegheze Uniunea. De mai mulți ani lobby-ul gay încearcã sã-și îmbrace obiectivele politice în haina drepturilor omului. În acest scop, în anul 2006 au fost enunțate principiile Yogyakarta, denumite astfel dupã un oraș din Indonezia, unde câțiva „experți” s-au adunat pentru a „interpreta” drepturilor omului din perspectiva homosexualilor. Deși documentul nu este recunoscut de nimeni în afara creatorilor sãi, conform acestor „principii”, toate statele trebuie sã legalizeze cãsãtoria gay, în caz contrar fiind considerate „inamici ai drepturilor omului”! Libertatea de opinie și de exprimare este ignoratã de acești „experți”, promotori ai unei veritabile dictaturi gay. Raportul Lunacek reprezintã una dintre tentativele de a introduce principiile Yogyakarta în legislația UE. O altã încercare, eșuatã, a avut loc recent, în timpul sesiunii Adunãrii Parlamentare a OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa). Câteva pericole conținute de Raportul Lunacek 1. În primul rând, Raportul propune ca UE sã introducã în strategia-cadru un „mecanism” care sã asigure faptul cã nici o lege ulterioarã a Uniunii nu va aduce atingere intereselor persoanelor gay. Acest lucru ar crea un privilegiu fãrã precedent, având în vedere cã orice lege este contrarã intereselor unui grup sau altuia. De fapt, un asemenea „mecanism” ar echivala cu un drept de veto pentru persoanele gay, pe care numai ele l-ar avea. O întrebare ar fi: de ce numai ele sã aibã drept de veto? Drepturile omului sunt pentru toți și ele nu trebuie sã ajungã privilegii pentru unii. 2. Raportul vorbește doar de „drepturile persoanelor LGBTI”. „Drepturile” lor sunt desprinse artificial de drepturile omului și sunt privite ca aparținând unui grup separat, ceea ce submineazã principiul universalitãții drepturilor. Unii sunt mai egali decât ceilalți și drepturile persoanelor gay trebuie sã aibã prioritate, spune Raportul, în esențã. 3. Raportul face referire la „foile de parcurs” pentru persoanele cu dizabilitãți și cele de etnie romã. Documentele respective sunt despre persoane cu nevoi speciale care nu pot primi un „tratament egal” pentru a le oferi o viațã mai bunã, ci un tratament privilegiat; pentru ele sunt gândite politici speciale. A propune politici speciale pentru persoanele gay înseamnã doar sã le oferi privilegii, nu sã le oferi un tratament egal. 4. Unele propuneri din Raport sugereazã cã mariajele gay ar trebui recunoscute de facto și în statele care nu le-au legalizat. Acest lucru este insinuat prin cererea ca toate actele civile în care persoanele gay sunt parte sã fie considerate valabile și în restul statelor UE. 5. Raportul pretinde cã persoanele gay trebuie protejate de orice criticã, numitã generic „crimã de urã” (hate crimesau bias crime). În același timp se pretinde cã libertatea persoanelor gay, „de a se aduna și de a se exprima”, nu trebuie sã fie în nici un fel restricționatã, mai ales de legile care au scopul sã protejeze minorii… Autorii raportului propun un dublu standard: libertatea de exprimare fãrã restricții pentru grupul gay și libertate de exprimare restricționatã pentru cei care îi criticã. Toți trebuie sã avem libertate de expresie și sã fim protejați de crimele de urã, nu doar homosexualii. Crime de urã au comis și homosexualii contra altor grupuri, de ex. în 2013, la Bruxelles, unde slujea un Arhiepiscop, și la Biserica Madeleine din Paris. Raportul Lunacek aparține agendei anticreștine, cu susținere serioasã la Bruxelles. Odatã adoptat, chiar dacã nu are putere legislativã, el va putea servi drept bazã pentru o Directivã, lege unionalã cu caracter obligatoriu. De pe Cultura vietii]]>