Titlul de mai sus aparþine unui comentator plin de umor al unor postãri fãcute pe facebook, pe tema manevrelor lui Putin Cel Nevricos la Marea Neagrã. Umorul e justificat din mai multe motive. În realitate marea agitaþiune de pe litoral n-a fost decât o ocazie de repausare a lui Putin dupã o sãptãmânã grea, în care Europa i-a mâncat zilele hotãrând sã taie ºuvoiul cu bani negri albiþi în Cipru de mafia rusã .
Zilele trecute preºedintele rus Vladimir Putin s-a odihnit la Anapa, localitate de la Marea Neagrã, unde s-a instalat pentru a urmãri mai bine, cicã, manevrele militare care au debutat intempestiv la ora 4 noaptea, la ordinul lansat de Putin, nedormit, de pe drumul de întoarcere din Durban, Africa de Sud unde a fost la o sindrofie a BRICS – țãrile mai de la coadã în planul puterii mondiale, în pofida resurselor ºi mãrimii – Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud. Anunþul a venit oarecum prin surprindere deoarece Rusia n-a mai desfãºurat de multã vreme manevre la Marea Neagrã. Au participat 36 de nave de rãzboi, 7000 de militari și 250 de blindate ºi s-au executa 3 desanturi, unul pe țãrmul caucazian. Opãrit de povestea din Cipru, chiar dacã se pare cã el personal ºi-a recuperat o parte din banii pitiþi în fostul paradis fiscal rusesc, Putin s-a gândit probabil sã facã niºte scheme de boxer falit, încordându-ºi muºchii pe marginea unei cãldãri, în timp ce Oceanul Mondial – Marea Cãldare – este în întregime controlat de Flota americanã, fãrã drept de apel. Putin n-a fãcut însã decât sã atragã atenþia încã odatã asupra slãbiciunii Federaþiei Ruse, marcatã de probleme majore, în pofida unui arsenal militar voluminos dar neperformant. Bugetul militar al Rusiei cam cât bugetul pe scobitori al USA Rusia fâlfaie cartea militarã, ameninþatã cu scufundarea în plan geoeconomic, unde se afla la coadã, comparativ cu marile state ce conduc jocul – SUA, Japonia, Germania. Bugetul pentru înarmare al Rusiei este ridicol comparativ cu banii irosiþi de SUA pe domeniul militar. Spre exemplu SUA a cheltuit numai din 2008 încoace, în razboaiele din Irak ºi Afganistan 3,8 trilioane (adicã peste 3 mii de miliarde), iar bugetul pe 2011 a fost de peste 600 de miliarde. O mare parte a lumii este sub control imperial american iar aici, în cãldarea Marii Negre se desfãºoarã doar un mic  episod din lupta geopoliticã de la frontiera NATO cu CSI-ul ºi Rusia, episod care cuprinde ºi confruntarea pe militarã dar ºi miza politica regionalã. Moscova spera sã impresioneze Chiºinãul, de care are mare nevoie. Miza actualã politicã are ºi componente militare, strategice, de mare importanþã deoarece bazele americane închid linia istmului ponto-baltic ºi vor realiza o „împresurare” sau mai degrabã o „îndiguire” a Bazei ruse. România este un fel de portavion fix de pe care vor putea fi lansate atacuri pe o razã care se întinde de la Caucaz pânã la munþii Iranului. Puþin a fost însoțit în sejurul sãu maritim ºi de ministrul apãrãrii Serghei ªoigu, un personaj foarte haios, pe care l-am cunoscut personal în perioada când activam în Iugoslavia, pe post de corespondent de rãzboi, la bombardamentele idioate ale americanilor din 1999. ªoigu i-a fãcut atunci partid micului Putin, un neica nimeni pe vremea aceea, purtãtorul de valizã al lui Elþân. Manevrele militare ruseºti de la Marea Neagrã au fost obiectul unui ºuvoi de comentarii prãpãstioase, tot felul de “geostrategi” care n-au cãlcat în viaþa lor pe un câmp de luptã aruncându-se la comentarii apocaliptice – catastrofice, în siajul unor caraghioase articole publicate de Vocea Rusiei, mica oficinã a Kremlinului care tot aspirã sã fie bãgatã în seamã ca o agenþie autenticã de presã, deºi este doar o gazetã de perete. Adevãrul este cã totuºi într-adevãr a existat un risc major de conflagraþie groaznicã. Îmi amintesc ca acum în ce fel era cãrat acest Soigu (era o huidumã ºi se fãcea mereu pulbere) pe braþe de câte doi zdrahoni, dupã ºedinþele din hotelul Toplice, unde erau cazaþi atât “observatorii” ruºi cât ºi cei câþiva corespondenþi de rãzboi. Dacã se îmbãta Soigu ºi la Anapa ºi cãdea peste Putin, la ºedinþa de pileala de dupã bilanþul operaþional ºi îl strivea ca pe-un pãduche, se pornea doamne feri vreun rãzbel mondial. Un excelent comentator militar, autor al unor cãrþi care au stârnit isteria mediilor de presã ucrainene ºi ruseºti – Cristian Negrea, autor al volumelor “Sânge pe Nistru” ºi “Când armele vorbesc” – ne oferã o analizã exhaustivã a miºculaþiilor actuale ale Rusiei, ºi ale unui Putin care încearcã sã facã valuri cu lopãþica de nisip în replicã la manevrele militare americano-georgiene Agile Spirit 2013 începute în zona Marii Negre în data de 18 martie. Anul trecut echipa de gargara ruseascã a lansat un scenariu apocaliptic ce privea România intitulat pompos “Scenariul Marelui Stat Major în cadrul unui conflict cu Rusia este apocaliptic: Nimiciþi în patru ore”. Tot analistul Cristian Negrea a forfecat în bucãþele mici ºi aceste gogomanii apocaliptice, lansate în mediile romaneºti ca niºte baloane de sãpun. Citez din analiza recentelor manevre ruseºti: “Contextul în care ar trebui sã privim ordinul lui Putin de a începe manevre militare urgent în Marea Neagrã. Confruntat cu scãderea importanței și potențialului Rusiei pe plan mondial, de asemenea nevoit sã facã fațã unei creșteri de nepopularitate pe plan intern cãreia nuștie decât sã-i opunã metode brutale (anul 2012 a fost anul cu cele mai grave reprimãri de dupã perioada sovieticã), Putin încearcã un exercițiu de imagine atât pentru uz intern, cât și extern. Vrea se demonstreze rușilor și occidentalilor cã încã este un lider puternic, care trebuie luat în calcul mãcar pe plan regional, iar ultima resursã este puterea militarã. Odatã scãpate din mânã alte pârghii, ca orice imperiu în descreștere și aproape de disoluție, încearcã o demonstrație de forțã care sã amâne inevitabilul. Dar cum stã Rusia la acest capitol astãzi? Puterea militarã rusã în declin ºi scãderea continuã a prestigiului Rusiei Imperiul trosnește pe la încheieturi iar Putin se bazeazã în consolidarea încrederii în puterea brutã, forțele armate, dar nu pe soldatul rus care dezerteazã tot mai mult, ci pe programul ambițios de înarmare anunțat cu surle și trâmbițe, în valoare de 700 de miliarde de dolari pânã în 2020. Au trecut deja doi ani de la anunțul acestui program și rezultatele sunt departe de cele preconizate ținând cont de eșecurile constante înregistrate de acest sector. Câteva exemple. Racheta Bulava a avut pânã acum 12 teste, dintre care jumãtate au fost eșecuri. Dezastrul contractului cu India pentru portavionul Gorshkov este un alt exemplu ilustrativ asupra capabilitãții industriei militare rusești. Programul noului sistem de rachete marine Pantsir-M va fi amânat cu cel puțin trei ani. Sistemul tactic de comandã și control (C-2), care ar putea apropia armata rusã de sistemul de luptã multicentric este amânat pe timp nedefinit, în timp ce în armata americanã se vorbește de implementarea lui C4I (comandã, control, comunicații, computere și inteligențã). În același timp, s-a ajuns ca armata sã refuze unele produse, de exemplu sistemul Pantsir (pe care Rusia îl exportã!), aviația sã susținã cã noul avion de transport Il-476 nu corespunde caracteristicilor cerute pentru luptã sau marina sã susținã cã noul portavion nuclear rusesc (ce ar urma sã fie lansat la apã în 2018) este doar o copie necorespunzãtoare cerințelor actuale, a unui proiect abandonat în perioada sovieticã. Un alt exemplu este cazul Siriei. Se știe faptul cã Bashar al-Assad este un aliat al Rusiei, el a închiriat acesteia singurul port disponibil pentru flota rusã în Marea Mediteranã. Rusia a mai încercat o demonstrație militarã pentru a-și arãta susținerea fațã de Siria, dar s-a acoperit de ridicol și nu i-a fost de niciun folos. Singurul portavion rusesc, Amiral Kuznetzov, a sosit la 8 ianuarie 2012 în portul sirian, însoþit de fregata Amiral Chabanenko, remorcherul Nikolai Chiker ºi trei mici vase cisternã. N-au impresionat pe nimeni. Cipru, ultima loviturã Cipru, aceastã insulã în Marea Mediteranã este divizatã în urma confruntãrilor între Grecia și Turcia în douã pãrți, cea nordicã fiind legatã strict de Turcia din 1974. Restul insulei face parte din UE, dar are o caracteristicã specialã, este (era) un paradis fiscal, prin taxe extrem de mici pentru depozite bancare și impozite infime pe profit. Astfel a atras o mulțime de bani rusești, mare parte greu de justificat – bani din intermedierile de export de gaze, plus o grãmadã de bani proveniți din activitãți rusești ilicite. Acum când Ciprul a ajuns falimentar și cere ajutor de 10 miliarde de euro de la UE (Germania), primã mãsurã cerutã de statele din uniune este curãțarea sistemului bancar care a dus la aceastã situație dar mare parte sunt bani depuși de entitãți rusești, unii obținuți ilegal sau pur și simplu spãlați, sume imense care evitã impozitarea în Rusia, eludând taxe și impozite la bugetul rus! Taxe și impozite care ar trebui sã fie folosite în beneficiul populației sau la alimentarea bugetului apãrãrii cu care se lãuda Putin! Evident cã Putin a turbat de nervi. Acesta este contextul în care Putin a ordonat manevre militare în Marea Neagrã, care implicã portul Sevastopol, cea mai apropiatã bazã de Siria și Cipru, dar mult prea departe pentru a fi efective. Iar aceste manevre și demonstrații de forțã nu vor avea niciun impact major pe plan internațional, în sensul în care nu vor schimba cu nimic percepția occidentalã fațã de Rusia. O furtunã într-un pahar cu apã, în care Putin încearcã sã arate cã el mai conteazã cu ceva. A greșit, atât în chestiunea Siriei, cât și în cea a Ciprului, el nu mai conteazã. Dar va încerca în alte pãrți, dupã cum vedem și acum. Va trebui sã ne ținem tari în problemele apropiate nouã, cum ar fi Basarabia.” Avertismentul analistului militar Cristian Negrea este completat ºi de una din ieºirile recente la rampa ale ºefului SIE, Meleºcanu, care observã sibilinic într-un interviu cã s-au înmulþit provocãrile externe din partea unor “vecini”…aruncã ºi ei cu pietre în geam, ca derbedeii de pe centurã. Sursa:  http://www.curentul.ro/2013/index.php/2013040585189/Actualitate/Putin-s-a-incordat-sa-sperie-pestii-din-Marea-Neagra-dupa-ce-a-inghitit-hapul-cu-Ciprul.html
]]>

CategoryUncategorized
Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer

                

Share via
Copy link
Powered by Social Snap