Ministrul francez de Interne este preocupat cu precãdere de situaþia țiganilor. Coincidenþa face ca în cursul zilei de luni, 27 august, la Evry, unde Manuel Valls a fost primar înainte de a deveni membru al guvernului, sã fie desfiinþatã, în urma unei acþiuni în justiþie a proprietarului terenului, o tabãrã unde trãiau 72 de țigani. Manuel Valls a manifestat însã de la instalarea sa o atitudine foarte exigentã faþã de acest subiect atrãgându-ºi criticile aspre ale asociaþiilor pentru drepturile omului ºi ale unei pãrþi a stângii politice. Comisia Europeanã s-a plasat la rândul ei pe poziþii dezaprobatoare. “Taberele ilegale pun serioase probleme legale pentru autoritãþile naþionale, dar cu toate acestea, a declarat Viviane Reding, îndepãrtarea țiganilor nu reprezintã o soluþie, fiind doar o politicã pe termen scurt, fãrã efecte durabile. Ar trebui sã se punã accentul pe integrarea ecocomicã ºi socialã a țiganilor”. “Comisia Europeanã” – a mai spus comisarul însãrcinat cu afaceri interne – aºteaptã de la Franþa “mãsuri concrete ºi finanþãri precise”. Primul ministru al Franþei, Jean-Marc Ayrault, s-a arãtat receptiv la aceste solicitãri anunþând cã este favorabil unei îmblânziri a mãsurilor de restricþionare a accesului pe piaþa muncii a resortisanþilor din România ºi Bulgaria, de unde provine marea majoritate a țiganilor. Este, se pare, pentru prima datã când autoritãþile franceze recunosc, implicit, cã restricþiile de pe piaþa muncii au la origine ºi o teamã faþã de migraþia țiganilor. Dar deºi guvernul francez a anunþat cã va cãuta soluþii durabile, nu se împacã cu gândul cã autoritãþile de la Bucureºti nu depun, aparent, nici un efort pentru integrarea propriilor cetãþeni țigani. De aceea ministrul de Interne Manuel Valls va sosi la Bucureºti, unde potrivit Mediafax va cãuta sã afle cauzele acestei situaþii: “Vreau sã înþeleg, a spus el referindu-se deopotrivã la România ºi Bulgaria, de ce nu sunt desfãºurate politici de inserþie puternice în aceste þãri”. Rãspunsul nu va fi uºor de gãsit. Autoritãþile române au oferit în ultimii ani anumite explicaþii, arãtând cã anumite mãsuri de integrare spocialã ar pretinde deopotrivã o atitudine coercitivã, în principiu greu de admis, dar nu existã informaþii concludente cã ar fi încercat totuºi sã facã ceva pe scarã largã. În mediile politice româneºti dominã ideea cã țiganii nu sunt o problemã naþionalã, ci, mai cu seamã, europeanã ºi, prin urmare, cã ar reveni mai ales þãrilor gazdã sã facã eforturi de inserþie socialã. Este o concepþie împãrtãºitã, deopotrivã, de stânga ºi de dreapta politicã. De altfel a fost vizibil cã deputaþii europeni din România au fost cu toþii de acord, indiferent de grupul din care proveneau, cã ar fi nevoie de o politicã europeanã coordonatã în ce priveºte problema țigãneascã. Încetul cu încetul ºi þãrile occidentale înþeleg cã este nevoie de aºa ceva, dar nu acceptã totuºi ca tocmai þãrile de origine ale acestor migranþi sã depunã cele mai mici eforturi. Nimeni nu va recunoaºte la Bucureºti cã nu se intereseazã cu adevãrat de problematica țigãneascã, dar se poate remarca dominaþia unei perspective etniciste asupra societãþii, care implicã un dezinteres egoist faþã de situaþia acestei minoritãþi problematice. Etnicismul acesta strãbate chiar ºi acolo unde te-ai aºtepta mai puþin. De exemplu, un reprezentant cunoscut al Fundaþiei Creºtin Democrate, Adrian Papahagi scria în luna februarie a acestui an, cu referire la scãderea demograficã înregistratã de ultimul recensãmânt, cã asistãm la “cronica unei sinucideri etnice anunþate”. El avertiza totodatã cã “în pãturile pauperizate ale României, inclusiv în rândurile minoritãþii þigãneºti, avem o natalitate mai mare decât în clasa medie ºi relativ prosperã.” (vezi art. “În toiul iernii vrajbei noastre se instaleazã ºi iarna demograficã” de pe site-ul Fundaþiei Creºtin Democrate). Consecinþa acestor îngrijorãri, larg împãrtãºite, este cã în România migraþia țiganilor a fost perceputã mai curând ca fenomen pozitiv. Iatã de ce Manuel Valls nu va reuºi probabil sã afle toate rãspunsurile pe care le doreºte, deoarece o sinceritate maximã asupra acestui subiect nu va fi posibilã. De altfel nici guvernul francez nu a fost mereu sincer, recurgând cât priveºte țiganii la tactici oblice. sursa: deutsche welle comentariu rapcea.ro: am adus o cuvenitã corecție textului articolului. În locul termenului “corect politic” de rrom, am pus termenul de țigan, termen pe care membrii comunitãții țigãnești dar și ai populației majoritare îl folosesc pentru a desemna acest grup etnic. Nu înțeleg sã particip la “spãlarea” imaginii publice (prin folosirea noului termen) a comunitãții țigãnești – de trecutul și prezentul lor infracțional și antisocial. Pentru integrare, trebuie sã existe voințã din ambele pãrți: – din partea populației majoritare, care sã aplice individual principiul “prezumției de nevinovãție” și sã dea șanse egale la locuri de muncã țiganilor în raport cu românii sau alte etnii. – din partea țiganilor – sã renunțe la “ocupațiile tradiționale” precum furatul, cerșitul, înșelãciunile de tot felul – în favoarea unui comportament general acceptat de societate. Asta presupune o schimbare radicalã de valori – ce nu se poate realiza decât prin EDUCAȚIE.  Deci, concluzia mea, și mesajul pentru dl. Manuel Valls – referitoare la țigani este:

SOLUȚIA FINALÃ = TRIMITE-ȚII LA ȘCOALÃ !