Rãsfoind Internetul am dat de-o carte pe care foarte mulți o recomandã cu multã cãldurã , iar autorului ei i se aduc multe osanale. Cum în timp am învãțat cã nici o carte excepționalã ( la fel și despre filme, etc.) nu apare fãrã sã aibã girul celor care fac legea în lume, am deprins un prost obicei, și anume, de a afla ce hram poartã autorul și cui folosește lucrarea respectivã. Așa cã, m-am apucat de vânat date despre domnul Larry Lee Watts( adevãrul este cã n-am gãsit prea multe) și despre locurile pe unde a lucrat și pe care le numește în biografia sa de pe site-u lhttp://larrylwatts.com/Larry_L_Watts_biography.php. , destul de succint. Mi-a atras atenția in mod deosebit Rand Corporation, unde Larry Watts a lucrat între 1985-1990 și mai ales pasajul:” În mod ironic, cu mai puþin de o lunã mai devreme și-a  prezentat cel de al doilea proiect al unui raport RAND privind motivele pentru care regimul lui Ceauºescu era puþin probabil cã va rezista iernii (România 1944-1989: insecuritate, Naþionalism ºi Delegitimizare, 27 noiembrie 1989, nepublicat) – ” și faptul cã : ” La fel de ironic, 1989 a fost singurul an, începând din 1981, când Larry nu a vizitat România. În timp ce vedea revoluþia la televizor, împreunã cu restul lumii, el a primit un telefon de la fostul profesor universitar de la Princeton, Dr. Allen Kassof, director al IREX, care-i cerea sã coordoneze noul birou comun din Bucuresti,  împreunã cu Academia Românã de ªtiinþe. ” Mãi sã fie, ce coincidențã. Asta a fost mai tare ca Nostradamus, cã nici nu terminase bine de scris și Ceaușescu deja era terminat. Unde mai pui cã nici nu fusese în Romania, ca sã știe cã Secu și KGB-ul (&CIA) bãtuserã deja palma și Brașovul avea tremurici. Mãi sã fie, mi-am spus, ãștia de la RAND se vede treaba cã angajeazã alde Vanga&Co. și se ocupã de previziuni care se îndeplinesc, ca prin farmec. Așa cã, l-am lãsat pe nenea Larry și m-am apucat sã caut informații despre RAND. Mult mister ºi multe teorii conspirative se agitã în jurul RAND Corporation, RAND centre pentru “Cercetare și Dezvoltare”. Aceasta a fost iniþial fondatã de mai mulþi lideri luminați ai Forþelor Aeriene din Statele Unite, generalul Arnold Hap ºi General LeMay Curtis, în colaborare cu oameni de ºtiinþã ºi ingineri din lumea civilã. Ea a luat ființã în 1945, dupã încheierea celui de-al doilea rãzboi mondial, atunci când Arnold, LeMay ºi Franklin R. Collbohm (care a lucrat pentru Douglas Aircraft), fãcut din ea o subdiviziune a Douglas Aircraft. Aceºti oameni au fost toți strâns implicați în campaniile aeriene care au fost factorii decisivi în cel de- al doilea rãzboi mondial. Arnold ºi LeMay au fost susþinãtori puternici ai bombardamentului strategic. Multe dintre invenþiile care au asigurat SUA superioritatea covârºitoare între puterile Axei s-au datorat capaciții rapide a Statelor Unite de a -și forța oamenii sãi de ºtiinþã ºi inginerii sã creeze noi arme ºi alte componente hardware militare. Inovaþiile din timpul celui de-al doilea rãzboi mondial au inclus radarele, site-uri bomba, tehnica rachetelor teleghidate (luata de la germani) ºi cea mai impresionantã, bomba atomicã, printre alte nenumãrate invenții. Generalul Arnold, în special, a realizat cã, pentru ca Statele Unite sã poatã sta in continuare în faþa potenþialilor inamici, relaþiile puternice din timpul rãzboiului care s-au creat între militari, oameni de ºtiinþã, ingineri ºi industrie trebuie sã continue. Pentru a facilita aceastã legãtura,  RAND Corporation a fost înfiinþatã pentru a fi un think tank de investigare a armelor, tacticilor ºi a diferitelor idei care ar putea face armata SUA, în special Forþele Aeriene, în mod constant, cele mai eficiente din lume. RAND a fost iniþial adãpostitã într-o uzinã a Douglas din Santa Monica, ºi atribuțiile acesteia au fost gãsirea posibilitãților de fezabilitate ºi de lansare a unui satelit. Multe dintre proiectele sale timpurii au fost exerciþii de aplicare a tehnologiilor cunoscute. Dar în curând RAND se va implica în “teoria ºtiinþificã ºi structura” ¹ . In 1948 Rand a fost încorporatã ºi a devenit o entitate separatã a Douglas Aircraft. Pe parcursul acestor ani, cu influx de bani de la Forþele Aeriene ºi finanþare de la Fundaþia Ford, RAND a crescut furtunos. Ea a colectat unele dintre mințile cele mai luminate, atrase de etica colegialã de lucru ºi de reputaþia sa ca angajator  al “celor mai buni ºi mai strãluciþi”. Structura sa i-a permis sã aibã o vedere dezinteresatã asupra problemelor cu care se confruntã Statele Unite, folosind o tehnica care a ajuns sã fie cunoscutã sub numele de analiza sistemelor. Cu toate acestea, unii din cadrul organizaþiei se temeau cã factorul uman era ignorat. Astfel, diversele departamente au fost înfiinþate într-un mediu de tip campus care a inclus studii în ºtiinþele sociale, care s-au afundat în domeniul destul de vag al comportamentului uman. Dupã ce a devenit o corporaþie non-profit, RAND inceput sã-și extindã contactele ºi influenþa. În curând ânsã ei vor prelua contracte nu doar de la Forþelor Aeriene, ajungând în cele din urmã sã influenþeze și domeniul politicii externe. RAND Corporation a fost destinatã sã joace un rol important în formularea politicilor ºi strategiilor SUA  în “rãzboiului rece” cu Uniunea Sovieticã. Specialiºtii RAND au utilizat idei generate de teoria jocului pentru a înþelege modul în care sovieticii ar raspunde la un atac nuclear, precum ºi posibilitatea cã sovieticii ar putea lovi primii Statele Unite. Printr-un proces numit Sisteme de Analiza a cifrelor RAND ar ajuta Air Force sã dezvolte strategii, tactici ºi platforme de arme pentru a se ocupa de problema nuclearã la un nivel mult mai practic. Între timp, în alte departamente ale RAND, computere timpurii au fost construite, iar primul model pentru internet a fost creat de Paul Baran ca o modalitate de a þine bazele de rachete informate în cazul unui atac nuclear care ar distruge majoritatea comunicaþiilor electronice. El a conceput pentru trimiterea mesajelor pachete în format digital. În acelaºi timp, un om de stiinta britanic, Donald Davies a venit cu idei similare. Ideea a fost folositã pentru a crea ARPANET, care s-a transforma într-o zi în internet. Pe langa consilierea Forþelor Aeriene ºi a Guvernului SUA privind chestiunile de politicã legate de conflictul nuclear cu sovieticii, angajaþii RAND au început sã se implice în politica prezidenþialã. Mulþi de la RAND nu au fost mulþumiþi de modul în care administraþia Eisenhower a manipulat aºa-numitul decalaj al rachetelor. Oamenii de la RAND insistau asupra faptului cã sovieticii aveau peste 500 de rachetele balistice intercontinentale, în timp ce surse din cadrul CIA ºi fotografii de la avioanele de spionaj  arãtau cã sovieticii nu aveau mai mult de 50. Unii membri ai RAND au alimentat cu informaþii Campania Kennedy subliniind cifra 500 rachete (care s-au dovedit mult excesivã – au existat doar 4 ² ). Kennedy a folosit aceste cifre false în discursurile sale pentru a deplânge politicile de administrare cu privire la o acumulare lentã de rachete în inventarul SUA. Eisenhower nu i-a putut rãspunde în mod deschis lui Kennedy pentru cã el nu a vrut sa-și compromitã sursele sale de informaþii. ³ Celebra avertizare a lui Eisenhower despre complexul militar-industrial s-a spus cã a rezultat din acest dezacord cu oamenii de la RAND. Pe masura ce oamenii de la RAND au început pentru a obþine poziþii de putere în departamentul de Apãrare Kennedy, au început sã schimbe faþa armatei. Analiza Sistemelor a devenit limba corpului de ofiþeri. Efectul asupra razei lungi de planificare a fost, de asemenea, crucial. Iniþial, în 1961, persoane ale RAND din cadrul Departamentului de Apãrare au venit cu un plan numit SIOP-62, care ar fi dezlãnþuit întregul arsenal nuclear american în caz de provocare. Rezultatul ar fi fost distrugerea a jumãtate din populaþia planetei. William Kaufmann, un analist RAND a prezentat la departamentul Apãrãrii un concept numit counterforce, sau un al doilea atac, care ar fi un atac al forþele nucleare reziduale dacã Statele Unite ar fi atacate primele. Acest lucru ar fi creat o descurajare a sovieticilor, fie de a folosi în primul rând forþa nuclearã fie de a invada Europa de Vest. Aceastã a doua capacitate de atac ar reduce considerabil probabilitatea ca SIOP-62 sã  trebuiascã vreodatã sã fie pus în aplicare. Astfel, arsenalele nucleare uriaºe deþinute de cãtre cele douã superputeri  au exclus destul de mult conflictul direct între super- puteri. Europa Centralã a devenit un impas de-a lungul “cortinei de fier” (de asemenea, în mare parte datoritã posibilitãþilor de schimb nuclear). Cu toate acestea, în “Lumea a treia” Statele Unite ºi Uniunea Sovieticã ar fi putut avea conflict fãrã a provoca un coșmar nuclear, ºi aºa au și fãcut. Prima mare sfadã a avut loc în Coreea, apoi în Cuba ºi apoi în Vietnam. Pânã la momentul în care rãzboiul din Vietnam (al doilea rãzboi Johnson) a început sã escaladeze, Rand Corporation a fost profund integratã în cadrul Departamentului Apãrãrii ºi a obținut o influenþã mai mare la NASA, precum ºi în politica externã. Contractele de la Air Force erau în scãdere, dar în creștere în alte domenii. De asemenea, la acest moment oamenii din domeniul ºtiinþelor sociale ºi departamentele din cadrul RAND au devenit chiar mai importante. Destul de interesant, acest lucru a constituit o tendinþã în RAND, la început fiind dominatã de fizicienii și matematicienii de atunci, apoi de economiºti, ºi în cele din urmã de cãtre oamenii de la ºtiinþe sociale. Cu toate acestea, toate disciplinele au lucrat împreunã. Având în vedere cã problema din Vietnam a continuat sã creascã, RAND și-a petrecut mult timp lucrând la proiecte care s-au concentrat pe rãzboaie mici ºi insurgențe. Acest lucru a implicat adânc RAND-ul în rãzboiul din Vietnam, dar concentrarea Administraþiei Johnson atât pe arme cât ºi pe unt a fost catalizatorul care a început sã scoatã RAND-ul în afara contractelor exclusiv militare. La sfarsitul anilor 1960 Primarul New York-ului era John Lindsay. RAND a fost angajatã de cãtre oraº pentru a ajuta la rezolvarea unor probleme sociale care erau endemice. RAND a venit cu soluții de control pentru chirie, retehnologizare ºi curãþare a departamentului de poliþie ºi restructurarea departamentului de pompieri. Cu toate acestea, cele mai multe dintre ideile generate au fost puse în aplicare de stânga, din cauza ciorovãielii politice. Când Lindsay a fost înlocuit ca primar, RAND și-a pierdut finanþarea din oraº. Cu toate acestea, RAND a început sã se afunde în problemele sociale, inclusiv educaþie, ºi chiar ºi în cele de îngrijire a sãnãtãþii. La acest moment Think Tank-ul construia cladirea propriei ºcoli postuniversitare prin care va influenþa figuri luminoase din conducerea politicã precum  Secretarul de Stat Condoleeza Rice , Paul Wolfowitz, secretarul apãrãrii Donald Rumsfeld ºi pe autorul  “Sfârºitul-ui istoriei”, Francis Fukuyama . RAND a jucat un rol important în cãderea Uniunii Sovietice. S-a început cu un grup de “neo-conservatori”, care s-au întâlnit în Washington DC ºi au format “Comitetul pentru pericolul prezent”. Aceastã comisie a venit cu ideea cã o cursã a înarmãrilor în care Uniunea Sovieticã nu ar fi putut þine pasul ar distruge în cele din urmã spatele economic al comunismului. Aceastã idee în cele din urmã a dat un rezultat paºnic unui rãzboi rece de lungã duratã, în cele din urmã culminând cu dãrâmarea Zidului Berlinului în 1989 ºi colapsul final al guvernului sovietic în 1991. Revoluþia în afaceri militare (RMA) a fost o altã idee care a venit de la RAND. RMA se bazeazã pe ipoteza cum cã existã anumite evoluþii în istorie ºi tehnologie care permit unei naþiuni sã le domine pe toate celelalte din punct de vedere militar pentru o perioadã lungã de timp. Un exemplu ar fi dezvoltarea fierului pentru arme. La fel și crearea prafului de puºcã precum ºi a sistemelor GPS care permit acuratețe armamentului. Ideea a fost de a utiliza inteligent avansurile în tactici ºi arme, astfel ca rãzboaiele sã poatã  fi purtate rapid ºi aproape fara durere (cel puþin pentru câºtigãtor ºi chiar, oarecum, de cãtre cel care pierde). Doctrina AMR a permis Statelor Unite sã mãture forþele irakiene în rãzboiul din Irak . RAND are încã de lucru considerabil pentru guvern ºi exercitã în continuare o mare influenþã atât în ​​sfera militarã cât ºi civilã. Ingrijirea sãnãtãþii a fost doar inceputul expansiunii RAND-lui în ºtiinþele sociale. Deºi 50 la sutã din bugetul curent 223 milioane dolari  încã provine din fonduri federale, o mare parte din el merge spre cercetarea non-apãrare. Think-tank-ul are în prezent aproape 1.000 de cercetãtori, care îºi petrec timpul analizând totul, de la energie regenerabilã ºi obezitate la uragane ºi conflictul israelo-palestinian. Globalizarea, de asemenea, a deschis posibilitãþi organizaþiei. În plus faþã de cele cinci centre care se ocupã cu problemele sociale ºi de politicã economicã, precum ºi cinci centre care se concentreazã pe afacerile internaþionale, RAND are o organizaþie afiliatã în Europa ºi o voce proeminentã în politca Orientului Mijlociu. De reținut, în special, cã RAND Qatar Policy Institute lucreazã la reconfigurarea întregului sistem de învãþãmânt al emiratului. Desigur, cã RAND nu ºi-a abandonat exact serviciul care i-a pus pâinea pe masã. Organizaþia a obținut trei fonduri federale de cercetare ºi centre de dezvoltare care se concentreazã asupra securitãþii naþionale. La urma urmei, RAND a stabilit disciplina de studiu al terorismului în anii 1970, cu mult înainte ca Organizaþiei Naþiunilor Unite, sã fi avut mãcar o definiþie în lucru pentru acest cuvânt. Astãzi, baza de date privind cronologia terorismului aparținînd RAND, care a catalogat toate actele de terorism din 1968 pânã în prezent, a devenit un instrument extrem de important pentru instituțiile militare ºi guvernamentale. Este logic cã, în aceste vremuri, președinteleSUA va acorda o atenþie sporitã think tank-ului. De asemenea. Barack Obama a cercetat cu un interes deosebit studiul RAND privind stress-ul post-traumatic la soldaþii care se întorc din Irak. Cu alte cuvinte, RAND are deja urechea care sã o asculte. Aceasta este harta cu legãturile RAND Corporation. Liniile continue reprezintã conexiuni actuale, cele punctate reprezintã foste conexiuni. De asemenea, puteți vedea și harta interactivã, unde fãcând dublu-click pe casetele albastre, vezi vedea cine sunt cei 38 de foști și actuali membri din administrația RAND, precum și subcontractorii armatei cu care are legãturi . Acum cã m-am lãmurit cã RAND este cea care rãstoarnã guverne prin lume, care pornește rãzboaie,  care reconfigureazã sisteme economice și societãți civile, toate la modul ” teoretic” desigur, post sã dorm mult mai bine noaptea. Cui folosește însã cartea? Românilor, bineînțeles, cã doar despre istoria lor ” neștiutã” se vorbește în volumul ” Fereºte-mã, Doamne, de prieteni! Rãzboiul clandestin al blocului sovietic cu România”. ( Nu vã lãsați induși în eroare de traducerea în românã a titlului, fiindcã cel original nu conține cuvântul ” Doamne”.) Extraordinar!!! Trebuia sã vinã un american sã ne spunã cã rușii au dus un rãzboi clandestin împotriva noastrã, cã altfel noi nici nu știam. Mãrturisesc cã n-am citit cartea, doar acele fragmente pe care le-am gãsit pe ici pe colo și câteva opinii ale unora cu privire la conținutul ei. Sunt demascați la greu ruși, francezi, unguri, nemți și români, care ” și-au dat mânã cu mânã ” ca sã distrugã România (de parcã noi nici n-am fi știut asta). Din fericire atât pentru noi, cât și pentru ei, americanii n-au avut nici un amestec, nici mãcar în lovitura de stat din 1989.( vorba aceea” usturoi n-au mâncat, gura nu le miroase”). Cam așa aratã o istorie scrisã de învingãtori. Nu contest cã materialel și faptele prezentate în carte nu sunt reale. Dar sunt doar o parte din adevãr, cealaltã parte nu știu când va fi dezvãluitã și de cãtre cine. Cred cã orice român care a trãit în timpul regimului comunist cunoaște o mare parte din ceea ce scrie în aceastã carte, mai ales dacã au avut bunici sau strãbunici supraviețuitori ai celui de-al doilea rãzboi mondial sau dacã au fost curioși și au citit cãrti editate inainte de instaurarea deplinã a regimului comunist. Din nou, americanii, un popor fãrã istorie și tradiții,  vin sã ne predea propria noastrã istorie, abordatã prin prisma lor.  Si din nou românii cascã gura și pun botul la ” binefacerile” lor.Chiar și cei care au trecut, ca gâsca prin apã, prin școalã ar trebui sã-și aminteascã, din puținul care se mai scrie prin cãrțile de istorie despre traci și geto-daci, cã poporul care a trãit pe aceste meleaguri, n-a avut niciodatã prieteni, ci doar dușmani care au râvnit la bogãțiile țãrii. In timp, dușmanii n-au dispãrut, ba dimpotrivã, celor vechi li s-au alãturat alții. De ce nu le spune Larry Watts americanilor adevãrul despre istoria lor, despre cum au mãcelãrit populația bãștinașã indianã iar acum au tupeul sã mai și sãrbatoreascã acel mãcel prin Thank’s  Giving Day.  De ce nu le spune cã Eisenhower , în ciuda faptului cã a ºtiut cu douã zile înainte de atacul de la Pearl Harbour, a lãsat ca acesta sã aibã loc, doar pentru a putea lansa operaþiunea Enola Gay care a dezlãnþuit iadul asupra Japoniei? De ce nu le spune adevãrul despre 9/ 11? De ce trebuia sã aparã cartea în acest an ºi cu atâta fast ºi tam-tam în toate oraºele mari ale þãrii? Pentru ca planul NATO, cu baza ºi cu scutul în România, sã nu întâmpine nici un fel de obiecþii, cã deh, doar americanii ne vor doar binele, nu ca ruºii care ne+au lucrat pe la spate. Nici unii, nici alþii nu ne vor binele, doar cãile lor de acþiune sunt diferite. Românii nu i-au considerat niciodatã pe ruºi, prieteni, ºi chiar ºi Ceauºescu a arãtat asta când nu s-a mai ploconit în faþa lor, ceea ce i-a adus ºi sfârºitul, dar cu acord american. Pe  americani însã, i-au ºteptat zeci de ani, cu dragoste ºi cu speranþa cã le va aduce bunãstare ºi fericire, aºa cum vãzuserã ei prin filme. Din fericire pentru ei, bunicii noºtri au murit fãrã a vedea ce înseamnã ” binecuvântarea ” americãneascã ºi democraþia pe care vor ei s-o impunã cu de-a sila. Din nefericire noi trebuie sã suportãm urmãrile tuturor acestor “binefaceri” ºi chiar sã le acceptãm, la asta contribuind ºi mulþi dintre conaþionalii noºtri, care joacã rolul de persoane bine intenþionate ºi cu mult discernãmânt în a indica ce trebuie sã citim, sã spunem sau sã ne însuºim, cu privire la istoria noastrã. Fereºte-mã, Doamne, de prieteni ca Larry Watts cã de duºmani mã feresc eu! Note de subsol: 1.2.3.Soldaþii Raþiunii, de Alex Abella, Harcourt, 2008,p.23, p165, p.133. http://mucenicul.wordpress.com/]]>