REPORTAJ
Diferite mișcãri românești de tip „Occupy“ sînt prezentate în mass-media, dar nimeni nu spune cã, de zece zile, în centrul Capitalei, în inima City-ului românesc, în fața Bãncii Naționale a României, se desfãșoarã o mare manifestație împotriva lui Mugur Isãrescu. Începe, dupã ceas, la ora 13 și se terminã la 15. Uneori se strîng 30 de persoane, alteori mulțimea bate spre 70. Oamenii au autorizație pînã pe 29 decembrie și sînt bine dotați cu portavoce, cu generator, plus jandarmi și sereiști care îi filmeazã. „Nimeni nu scrie de noi, nu a venit nici o televiziune, nici un ziar, sînteți primul!“, mi-au spus bãșicați, acum o sãptãmînã, cei de la miting. M-am întors dupã cîteva zile și i-am întrebat ce s-a scris între timp despre ei. Nimic încã. Așa cã am început sã-i cred. Ceva nu e în regulã cu Mugur Isãrescu.
Toate durerile poporului plus problema palestinianã
– Bãncile vor pune mîna pe locuințe! Pe strada Smîrdan, vocea tunãtoare a vorbitorului de la portavoce se aude pînã departe. Limita e intrarea în Biblioteca Naționalã, unde zgomotul vocilor e ca un murmur. Începînd de la barul „Kartell Cafe Lounge“, la numãrul 7, se aude foarte bine: „Nici francmasonii de grad 33 care se închinã la Satana nu știu ce hotãrãsc francmasonii din lojele internaționale, ca grupul Bilderberg. Francmasonii simpli sînt pãcãliți!“. În partea cealaltã, protestul se aude bine pînã la „St. Patrick’s“ al lui Mugur Mihãiescu, iar ca un murmur, pînã la „Le Bourgeois“, la intersecția cu strada Sf. Dumitru. În dreptul „Sushi KO“ se aude perfect: „Unde se întîlnesc cei din grupul Bilderberg, e clar cã țara aceea va fi distrusã economic în curînd dupã aceea. S-au întîlnit în Grecia în 2008, acuma Grecia trebuie sã-și vîndã insulele. În 2010 s-au întîlnit în Spania, acuma Spania are șomaj și intrã în faliment. Anul acesta se vor întîlni în Elveția. Paradoxal, pentru cã Elveția este cea mai bogatã țarã și are toate depozitele de aur și de bani ale lumii!“. Pe Lipscani, vocea vorbitorilor se aude pînã hãt: „Azi totul se face pe carduri ca sã se știe cine și ce cheltuiește“. Ciudat cum nu i-a remarcat nimeni. Sînt o adunãturã paranoicã, care crede în complotul universal. Pe partea cealaltã a strãzii se întinde un tîrg volant cu tarabe cu mãrunțișuri. Viorel Ene, unul dintre liderii mitingului, mi-a zis: „Special le-au dat autorizație, ca sã ne deranjeze pe noi. Cicã au autorizație pentru meșteșugarii romi. Chinezãriile astea nu sînt fãcute de meșteșugari. Niște romi sînt în spate“. În mulțime e și un american din Baltimore. – Spune-mi Barry. Am venit sã-l sprijin pe acest tip care nu-i agreeazã pe masoni. Nu am mai fost de ceva timp în America, dar, dacã aș fi, aș participa la Occupy. Bãncile îmi controleazã prea mult banii. Am un depozit la Municipal Employees Credit Union of Baltimore. Nu îmi dau banii și nu știu de ce. La portavoce tunã un nene: – Clica vrea reducerea populației pãmîntului la sub un miliard de locuitori. Cînd s-a înființat statul Israel, erau douã locații propuse: Palestina și actualul teritoriu al României… Vrem demiterea masonului Isãrescu, care pãstorește în rãu finanțele românești… S-a dorit salvarea bãncilor, nu a populației care a fãcut credite și acum nu mai poate sã le plãteascã… Dorim ca acest aur de la Roșia Montanã sã intre în tezaurul BNR!Eroul Ceaușescu, terminatorul de FMI
La cuvînt se înscrie un tînãr despre care am aflat ulterior cã se numește Aristicã Popescu. – Vorbim despre eternul nostru guvernator, Isãrescu. Ceaușescu a plãtit toate datoriile cãtre FMI. A fost împușcat ca un cîine, fiindcã nu se voia ca România sã fie independentã. De cînd e Isãrescu guvernator, în România au intrat 140 de miliarde de euro. Fãrã referendum. Poporul nu a fost întrebat dacã vrea acești bani. Și unde sînt ei, unde s-au dus? Aristicã Popescu este o adevãratã mașinã de vorbit. Pînã sã ajung la el, mã întrețin cu Viorel Ene. – De la 1 decembrie, de cînd am început protestul, nu mai îmi rãspund la telefon niște prieteni. Cred cã erau masoni. Dacã ne-ar bãga mass-media în seamã, ar veni multã lume. Spre deosebire de ’90, cînd plecai cu o sutã de oameni și ajungeai la Guvern cu o mie, acum pleci cu o mie și ajungi cu o sutã. E viațã grea. Am prieteni revoluționari care acuma îmi zic: „Mi-au luat indemnizația de 23 de milioane și nu am cu ce plãti ratele la bancã“. Ne întrerup strigãtele: „Jos Isãrescu! Jos Isãrescu! Jos Isãrescu!“. Fac cunoștințã cu unul dintre vorbitorii importanți ai mișcãrii, Manuel Șerbãnescu: „Ne-a emoționat protestul de pe Wall Street și cum înțelegem niște dedesubturi ale sistemului financiar, ne-am decis sã facem și noi. Nu pot sã spun cã sînt împotriva masoneriei, cã poate îmi fac ãștia ceva. Dar ei sînt cauza problemelor. Nu avem ceva cu Isãrescu ca persoanã, ci cu el ca conducãtor al finanțelor românești“. Celãlalt vorbitor trece la portavoce. Manuel Șerbãnescu îi șoptește: „Sã zici de Roșia Montanã!“. Tipul încuviințeazã și începe: – Ne îndreptãm cãtre o dictaturã masonicã. Oamenilor le vor fi implantate cipuri! Vocea lui bubuie în Centrul Vechi.