Manipularea pentru to(n)ți sau Fereastra Overton

prezentare rapcea.ro: preiau spre popularizare, un articol extrem de interesant, care dezvãluie secretul “campaniilor” de legalizare a tot felul de practici ilegale, ce au devenit în timp permise ºi ulterior chiar încurajate. Enjoy @ Share Cred cã am pomenit de mai multe ori un banc despre homosexualitate, dar îndrãznesc sã-l mai repet. Un bãtrân, abia ținându-se pe picioare, vine grãbit la serviciul pașapoarte. – Vreau pașaport în regim de urgențã, ca sã plec cât mai repede din țarã. – Pãi n-aveți nevoie de pașaport în Europa. – Europa e prea aproape… vreau sã mã duc la capãtul lumii. – Da’ de ce? – Nu sunt de acord cu politica fațã de homosexuali! – Cum așa? – Pe vremea lui Antonescu îi împușcau. Gheorghiu-Dej îi bãga la pușcãrie. Ceaușescu îi închidea la balamuc. Acum, dupã revoluție, i-au lãsat în pace și le-au dat drepturi. – Și-atunci? – Mi-e teamã sã nu devinã OBLIGATORIU… Nu o datã mi-a trecut prin minte gândul cã e PREA adevãrat ca sã nu aibã și un substrat teoretic. Zilele trecute l-am auzit pe celebrul regizor și actor rus Nikita Mihalkov, prezentând în emisiunea lui, Besogon TV, teoria FERESTREI OVERTON, consideratã prototipul tehnologiei manipulãrii opiniei publice. Teorie care îmi confirma bãnuiala despre substratul bancului de mai sus. Iatã, în continuare, o traducere, cu unele adaptãri pentru limba românã. V-am promis sã vã prezint tehnologia folositã pentru a face lumea sã se obișnuiascã cu ceea ce, în mod normal, e IMPOSIBIL sã poatã accepta. Tehnologia „sãdirii” în conștiința umanã a ceea ce, aparent, nu poate fi inclus. Din pãcate… se poate. Se numește FEREASTRA OVERTON. Joseph P. Overton (1960-2003), prim vice-președinte al Centrului pentru Politici Publice (la Mackinac Center), a formulat aceastã teorie, care i-a primit numele postum, în urma unei catastrofe aviatice. În conformitate cu FEREASTRA OVERTON, pentru fiecare idee sau problemã, în societate existã o așa-numitã fereastrã de oportunitãți. În cadrul acestei ferestre, ideea poate (sau nu) sã fie discutatã pe larg, susținutã deschis, promovatã, se poate încerca legalizarea ei. Fereastra e mutatã, schimbând paleta posibilitãților de la o fazã de NECONCEPUT, complet strãinã moralei publice, total respinsã, pânã la faza de POLITICÃ CURENTÃ, care e deja discutatã pe larg și adoptatã de conștiința popularã și susținutã prin lege. Nu e o spãlare a creierului ca atare, ci o acțiune mult mai subtilã… Sã abordãm ceva cu totul de neînchipuit. Sã ne imaginãm, de exemplu, legalizarea canibalismului, dreptul oamenilor de a se mânca reciproc. Destul de dur, nu? E evident cã în prezent, în 2014, nu e posibilã desfãșurarea unei propagande pro-canibalism, deoarece societatea ar exploda. Asta înseamnã cã problema legalizãrii canibalismului se aflã la stadiul de oportunitate ZERO a ferestrei. Acum vom simula modul în care ideea de NECONCEPUT va fi implementatã, trecând prin toate etapele ferestrei de oportunitãți. Astfel, subiectul va deveni nu doar acceptabil, ci chiar obligatoriu. Tema canibalismului e încã dezgustãtoare și absolut inacceptabilã în societate. A discuta acest subiect în presã sau într-o companie decentã e indezirabil. Ca atare, prima mișcare a FERESTREI OVERTON e mutarea subiectului canibalism din domeniul de NECONCEPUT în cel RADICAL. Ne bucurãm de libertatea de exprimare, nu-i așa? Avem democrație… De ce sã nu vorbim despre canibalism? Oamenii de științã, în principiu, au dreptul sã vorbeascã despre orice – pentru ei nu existã subiecte interzise, ei trebuie sã studieze toate temele. Și dacã așa stau lucrurile, atunci putem organiza un simpozion etnologic cu tema „Ritualuri exotice ale triburilor din Polinezia”. Vom aborda istoria subiectului, îl vom introduce în circuitul științific și vom obține opinii autorizate despre canibalism. Putem, deci, discuta despre canibalism și rãmâne, în același timp, în limitele respectabilitãții științifice. FEREASTRA OVERTON s-a mutat. A fost deja determinatã revizuirea pozițiilor, asigurând astfel trecerea de la atitudinea intransigentã, de respingere, a societãții, la o atitudine mai pozitivã. Concomitent cu discuția pseudo-științificã, TREBUIE sã aparã undeva „Societatea Canibalilor Radicali”. Chiar dacã vor fi prezenți doar pe internet, „Canibalii Radicali” vor fi observați și menționați de toate mass-media relevante. Rezultatul primei mișcãri a FERESTREI OVERTON: – tema inacceptabilã a fost introdusã în circulație, tabu-ul a fost „desacralizat”, a fost distrus caracterul univoc al problemei și s-au creat „tonuri de gri”. Urmãtorul pas al FERESTREI OVERTON mutã tema canibalismului din domeniul RADICAL în cel POSIBIL. În acest stadiu continuãm sã citãm „oamenii de științã”. Nu ne putem permite respingerea cunoștințelor despre canibalism… Oricine ar refuza sã discute aceastã temã, ar trebui înfierat drept bigot și ipocrit. Condamnând bigotismul, trebuie sã gãsim un nume elegant canibalismului. Nu mai existã canibalism! Acum se numește, de exemplu, „antropofagie”. Dar termenul în cauzã va fi, curând, înlocuit din nou, considerând aceastã definiție drept jignitoare. Scopul inventãrii noilor denumiri e devierea problemei de la esența ei, ruperea formei de conținut, privarea adversarilor ideologici de cuvânt. Canibalismul se transformã în „antropofagie” și apoi în „antropofilie”, la fel cum un criminal își schimbã numele și pașapoartele. În paralel cu jocul numelor, are loc crearea unui precedent de referințã – istoric, mitologic, contemporan sau pur și simplu inventat, dar cel mai important – legitimant. Obiectivul principal al acestei etape, cel puțin parțial, e de a scoate mâncarea cãrnii de om de sub incidența penalului. Eventual, prin gãsirea unui exemplu în istorie. Dupã ce a fost gãsit precedentul legitim, apare posibilitatea de a muta FEREASTRA OVERTON din spațiul POSIBIL în domeniul RAȚIONAL. „Dorința de a mânca carne de om e înscrisã în genele omului și e, deci, naturalã” „Uneori, sã mãnânci un om e necesar, existã circumstanțe determinante” „Existã oameni care doresc sã fie mâncați” „Antropofilii au fost provocați” „Gustul fructului oprit e mereu dulce” „Omul are libertatea de a-și rezolva singur problemele” „Nu ascundeți informațiile, astfel ca fiecare sã poatã decide dacã e antropofag sau antropofil” „Are antropofilia aspecte negative? Existã vreo dovadã?” ș.a.m.d. (Observați cum decurge procesul și suprapuneți-l peste evenimentele pe care le-ați trãit în ultimii 30, 20 sau 10 ani…) În conștiința comunitãții se creeazã în mod artificial „câmpul de luptã” pentru aceastã problemã. (Acum se trece de la RAȚIONAL la POPULAR.) În scopul popularizãrii temei canibalismului, ea trebuie sã fie susținutã de mesaje populare, „asezonatã” cu personalitãți istorice și mitologice, și dacã e posibil, cu personalitãți media contemporane. Antropofilia pãtrunde masiv la știri și în talk-show-uri. Oamenii sunt mâncați în filme de largã distribuție, în versurile cântecelor și în clipuri video. Una din tehnicile folosite se numește „Uitã-te în jur”: – „n-ați știut cã unul dintre cei mai cunoscuți compozitori e …antropofil???” – „unul dintre cei mai celebri scenariști polonezi a fost toatã viața antropofil, a fost chiar cercetat pentru asta. Unde e democrația?” – „câți au zãcut prin balamucuri?” – „câte milioane au fost deportați și li s-a retras cetãțenia?” – „ce pãrere aveți despre clipul „Eat me baby” al lui Lady Gaga?” 😉 Tema aflatã în prelucrare se aduce în top și începe sã fie reprodusã în mod autonom în mass-media, show-business și politicã. Pentru justificarea subiectului, suporterii legalizãrii uzeazã de imaginea umanizatã a criminalilor, creându-le o aparențã pozitivã, prin intermediul argumentelor care bagatelizeazã faptele lor criminale. De exemplu: – „doar sunt oameni care creeazã… ce dacã au mâncat?” – „ei își iubesc sincer victimele – mãnâncã, deci iubește” – „antropofilii sunt victime ei înșiși – viața i-a obligat, așa au fost educați” – etc., etc. Asta, pe de altã parte, e „sarea și piperul” manipulatorilor din talk-show-uri: – „Vã vom povesti despre o tragicã poveste de dragoste – el voia s-o mãnânce, iar ea dorea doar sã fie mâncatã. Cine suntem noi, sã-i judecãm? Poate cã asta e adevãrata dragoste. Cine vã credeți, ca sã vã opuneți iubirii?” Începe sã vã „sune” cunoscut? Trecerea la etapa a cincea se face atunci când tema s-a „încins” și se poate muta din categoria POPULARÃ în cea a POLITICii CURENTE. Începe pregãtirea bazei legislative. Grupuri de lobby, aflate în preajma puterii, se consolideazã și ies din umbrã. Sunt publicate sondaje care, chipurile, confirmã marele procentaj al susținãtorilor legalizãrii canibalismului. În conștiința publicã se introduce o nouã dogmã – „interdicția interzicerii canibalismului”. E un simbol al liberalismului – toleranța ca o interdicție a interzicerii tabu-urilor, interzicerea prevenirii și corecțiilor abaterilor dãunãtoare pentru societate. În timpul acestei ultime etape, societatea e deja „zdrobitã”. Se adoptã legi care schimbã (distrug) normele existenței umane. Tema se „rostogolește” inevitabil cãtre școli și grãdinițe. Asta înseamnã cã urmãtoarele generații vor crește lipsite complet de șanse de supraviețuire. Așa s-a întâmplat și cu legalizarea pederastiei – acum „ei” pretind sã fie numiți GAY. Acum, sub ochii noștri, Europa încearcã legalizarea incestului și a eutanasierii copiilor. FEREASTRA de oportunitãți descrisã de OVERTON se „mișcã” mai ușor într-o societate tolerantã. Într-o astfel de societate fãrã idealuri, nu existã o delimitare clarã între bine și rãu. – Vreți sã vorbiți despre faptul cã mama dumneavoastrã e o târâturã? – Vreți sã publicați un articol despre asta? – Sã cântați un cântec? – Sã demonstrați, la urma urmei, cã a fi târâturã e normal și chiar necesar? E exact tehnologia descrisã mai sus și se sprijinã pe libertinaj. Dacã nu existã tabu-uri, nu existã nimic sacru. Existã așa-numita libertate de exprimare, transformatã în libertatea de dezumanizare. Sub ochii noștri se eliminã ultimele obstacole ce protejeazã societatea de auto-distrugere. Acum, calea e deschisã. Crezi cã nu vei reuși sã schimbi nimic de unul singur? Ai perfectã dreptate. Singur, omul nu poate nimic… Dar, personal, ești obligat sã rãmâi Om. OMUL e capabil sã gãseascã o soluție oricãrei probleme. Și ceea ce nu vei putea de unul singur, vor reuși oamenii uniți de o idee comunã. Uitã-te în jur… sursa https://mediocruladevarat.wordpress.com/2014/09/22/manipularea-pentru-tonti-sau-fereastra-overton/]]>