Conceptul Balenei Albastre este o continuare a curentului emo care a fãcut furori printre adolescenþi în urmã cu câþiva ani. Balena Albastrã este animalul care eºueazã aparent de bunã voie pe plajã, alegând sinuciderea. Întrebarea centralã a jocului este: de ce eºueazã balenele ? Rãspunsul final pe care îl “aflã” jucãtorul este: din disperare, ca rãspuns faþã de inutilitatea vieþii. Jocul are urmãtoarele etape: curiozitate – teribilism – depresie – destabilizare emoþionalã – îndoctrinare subversivã – exteriorizarea tendinþelor autodistructive.

1. Curiozitatea – jocului i se face reclamã involuntarã prin faptul cã a devenit subiect de presã, deci este oarecum firesc ca tânãrul sã caute sã afle despre ce este vorba direct, “de la sursã”.
2. Teribilism – odatã accesat grupul Balenei Albastre, tânãrul este pus în faþa alternativei: înãuntru sau afarã ?! Din teribilism, mulþi aleg sã intre în joc, în principal pentru a-ºi ºoca prietenii sau colegii. E la fel ca ºi apucatul de fumat sau drogurile: te apuci de ele pentru a cãpãta popularitate în grupul tãu, deºi ºtii cã îþi pot face rãu dar speri în mod uºuratic cã tu nu vei pãþi nimic, cã te poþi opri la timp.
3. Depresia – se instaleazã în mod natural, în urma acceptãrii “provocãrilor”: vizionarea de filme de groazã noaptea, sau tot felul de alte “misiuni” ce au rolul de a provoca fricã ºi teroare. Pe plan spiritual, tânãrul respectiv se deschide faþã de tot felul de rezonanþe ciudate, macabre.
4. Destabilizarea emoþionalã – vine mânã în mânã cu îndoctrinarea: în plinã furtunã hormonalã, tânãrul este uºor de destabilizat emoþional, mai ales dacã i se servesc pe tavã filosofii nihiliste, tot felul de idei ciudate despre moarte ca o alinare, ca soluþie la toate problemele. În aceastã fazã este testatã capacitatea de autoconservare, respectiv dacã aceasta a scãzut datoritã îndoctrinãrii cu ideile auto-distructive, prin mici auto-mutilãri, antrenarea subiectului în a cãuta chiar mici satisfacþii masochiste.
5. Exteriorizarea tendinþelor autodistructive creºte în amplitudine pe mãsurã ce este scãzutã cenzura moralã a simþului de autoconservare, prin tot felul de trucuri psihologice: exemplu – “misiunea” de a te plimba te marginea zidului unei clãdiri, la înãlþime, pune în balanþã tendinþa de a sãri în gol cu frica de moarte – iar “ghidul” tânãrului respectiv poartã discuþii prin care îl chestioneazã amãnunþit ce anume a simþit în timp ce realiza respectiva “provocare”: a simþit oare exaltarea produsã de adrenalinã, sau tendinþa irezistibilã de a se arunca în gol ?

Totul culmineazã cu sinuciderea subiectului, ca o încununare a experimentului de mind-control. Societatea a pierdut un membru bolnav, inapt de supravieþuire, iar ºtiinþa a mai câºtigat un plus de experienþã în manipularea minþilor tinere. În opinia mea, “ghizii” care conduc tinerii prin acest gen de “joc” macabru ar trebui vânaþi ºi nimiciþi fãrã milã, cum sunt vânaþi teroriºtii islamici. Dar Statul nu ia mãsuri deoarece în spatele jocului coordonatorii acestuia sunt specialiºti din Serviciile Secrete, care conduc operaþiuni speciale de control al minþii. Aºa cã presa preferã sã arunce responsabilitatea pe umerii pãrinþilor, care nu au fost atenþi la schimbãrile survenite la copii lor. Nimeni nu explicã faptul cã sistemul de spãlare a creierului dezvoltat de Balena Albastrã este unul extrem de bine pus la punct, din moment ce are deja la activ peste 120 de copii care s-au sinucis ! Aceºti specialiºti în manipularea minþilor copiilor noºtri sunt mai periculoºi decât teroriºtii islamici, mai periculoºi decât pedofilii din mediul online, cãci ei distrug vieþile unor copii a cãror singurã vinã iniþialã a fost curiozitatea. De aceea, trebuie sã dezvoltãm sisteme de apãrare ale copiilor. Sã aplicãm un nou model educaþional pentru copii noºtri, prin care sã îi imunizãm la manipulare ºi spãlare pe creier, lucruri pe care nu le înveþi nicãieri în scoalã.]]>