Holocaustul evreilor impotriva romanilor.CEREM DESPAGUBIRI 200( DOUA SUTE) MILIARDE EURO!Sa platiti pentru toate crimele comise impotriva poporului roman.

Societatea culturala Bucuresti-Chisinau prin presedintele Gheorghe Gavrila Copil. 1.1945 Abraham Guttman (Avram Butnariu pe numele romanesc), un evreu, infiinteaza Tribunalul Poporului in care functioneaza evrei precum nevasta lui Brucan , ca acuzatori ai celor 3000 de personalitati romanesti ce reprezentau elitele armatei, jandarmeriei, sigurantei si justititiei. Acuzatii sint invinvovatiti de urmatoarele: – antisemitism – anticomunism – antisovietism 2. In 1948 se infiinteaza Directia Generala a Securitatii Statului. Incepe teroarea impotriva poporului roman. Oamenii sunt arestati, deposedati de bunuri, internati in lagare de exterminare. Revoluþia bolºevicã din Rusia au fãcut-o evreii. In Consiliul Comisarilor erau 17 evrei, din 22 membri (77%), la Comisariatul Rãzboiului 33 evrei, din 43 membri (77%), la Afaceri Strãine 13 evrei, din 16 membri (81%), la Justiþie 20 evrei, din 21 membri (95%), la Instrucþie Publicã 6 evrei, din 6 membri (100%), la Muncã 7 evrei, din 8 membri (87%), la Ministerul Provinciilor 21 evrei, din 23 membri (91%), la Presã 4 evrei, din 4 membri (100%), în misiunile Crucii Roºii, de fapt misiunea propagandei în þãrile strãine 8 evrei, din 8 membri (100%). In total  129 evrei, din 151 de conducãtori ai Rusiei bolºevice. Pe 12 aprilie 1919, M.Cohan scria în ziarul Le Comuniste, din Harkov: „Putem fãrã ezitare sã afirmãm cã Marea Revoluþie Rusã a fost înfãptuitã de mâinile evreieºti… Noi am fost ºi numai noi cei ce am condus Proletariatul Rus spre aurora internaþionalã ºi chiar astãzi Cauza bolºevismului stã în mâinile noastre tari… Simbolul iudaismului, steaua cu cinci raze, este acum adoptatã de bolºevism… ºi în acest semn va fi exterminatã burghezimea”. Politica exterminãrii totale a clasei conducãtoare a început în Rusia, cu Revoluþia din 1917, iar în România a avut loc între 1940-1964 (cu întrerupere între 1941-1944). In 1918 poporul român ºi-a reîntregit þara, constituindu-ºi statul naþional unitar român. Dar acum, împotriva acestui ideal sfânt, împlinit, al tuturor românilor, de a trãi într-o singurã þarã, a început terorismul în România, prin evreul Max Goldºtein, care a pus o bombã în Parlamentul României, atentat soldat cu morþi ºi rãniþi. In 1921 în România s-a înfiinþat Partidul Comunist din România, numit ºi Partidul Comunist Român. Acesta a acþionat împotriva integritãþii teritoriale a României, dintr-un motiv cât se poate de clar, pentru cã România se opunea cu succes avansãrii bolºevismului pe teritoriul sãu. Bolºevicii avuseserã un deosebit succes în Germania. In Ungaria, în 1919, preiau puterea. Guvernul Sovietelor din Ungaria a fost rãsturnat de armata românã, în 1919,care,dupã ce a intrat în Budapesta, s-a retras, revenind interiorul graniþelor României. Comuniºtii din România hotãrãsc sã împartã Ungariei, Bulgariei ºi Rusiei Sovietice, o mare parte din România, încât România sã nu mai poatã despãrþi Uniunea Sovieticã de Ungaria ºi nici de Bulgaria. In felul acesta Uniunea Sovieticã ar fi urmat sã debordeze în Balcani, Mediterana ºi în întreaga Europã Occidentalã. Acest plan de expansiune teritorialã imperialã a Rusiei bolºevice a fost dejucat de România în toþi anii de dupã Revoluþia din 1917, pânã spre sfârºitul celui de al doilea rãzboi mondial. In 1939 ºi 1940, Partidul Comunist din România continuã sã susþinã cu fermitate desfiinþarea României ,,imperialiste”, prin dislocarea din trupul ei a Basarabiei, Bucovinei, Dobrogei, Transilvaniei ºi a Banatului. In 1940,conform Pactului Ribbentrop-Molotov, URSS anexeazã partea de rãsãrit a României (Basarabia, Þinutul Herþa, nordul Bucovinei). Cei ce au hotãrât ºi au executat genocidul (holocaustul) împotriva românilor de aici, au fost evreii, ca voinþã politicã decizionalã comunistã. Genocidul a fost îndreptat atât împotriva clasei conducãtoare, cât ºi a poporului de rând, fiind vorba ºi de o epurare etnicã, de aducere în locul românilor, a unor cetãþeni sovietici, din alte pãrþi ale URSS. Ca sã nu existe nici o îndoialã ºi nici o posibilitate de sustragere a evreilor comuniºti, ca fãptuitori ai holocaustului împotriva românilor, iatã-i, în 1940, pe fiecare dupã mumele sãu. Tabelul nr.1 cu membri Partidului Comunist din România, basarabeni ºi bucovineni, recomandaþi de CC al PCR pentru a li se acorda calitatea de membri ai Partidului Comunist al bolºevicilor din toatã Rusia: 1. Bruhis (Kofman) Srul Pinhusovici 2. Faierºtein Raia 3.Kofman Iakov 4. Djureak Dmitri Mihailovici (Vladimirovici) 5. Morgherºtern Izrail Markovici 6.Zighelbaun Srul 7. Burlacenko Serghei Danilvici 8 . Luca Leaslo 9. Korotkov Iuri Aleksandrovici 1o. Scvorþov Mihail Iakovlevici: Leibovici Srul Abramovici 11.Oighenºtein Lev Nikolaevici 12.Goldforb Abram Isaakovici 13. Petrov Piotr Ivanovici (Guzun) 14. Roitman Fanea Isaakovna 15. Tarandaº Malea 16. Korotkova Natalia Isaakovna 17. Satovskaia Roza 18. Rabinovici Fanea Iakovlevna 19. Revici Iakov Moiseevici 20. Visecauþan Polea Efimovna 21. Budeºtskaia Ester 22. Cioklo Mordko 23. Kolpakci Iakov Aronovici 24. ªteinberg Froim 25. Boguslavskaia Polea Iakovlevna 26. Romanenko Nikolai Nikolaevici 27. Pastir Zasea Leibov 28. Gudis Lev Smulevici 29.Rabinovici ªoil Oiezero vici 30. Orlih Mark Semionovici 31. Boguslavski Iakov Tovici 32. Zighelbaum Abram 33. Voloh Abram 34. Limon Srul Greºovici 35. Grinman Isaak Iosifovici 36. Bujor Iosif Aronovici 37. Weisman Sara Iosifovna (Seindel).Tabelul nr. 2 cu membri Partidului Comunist din România, basarabeni ºi bucovineni, a cãror apartenenþã de partid este necesar sã fie înregistratã la locul actual de muncã. Judeþul Chiºinãu: 1. ªafran Raisa Semionovna 2. Leib Nahman (Noiman Leibovici) 3. Diner Eti Iakovlevna 4. Protodiakonov Vsevolod Mihailovici 5. Malerp Maria Kisilevna 6. Voinberg Niuka Markovici 7. ªor Lev Ilici 8. Zaru Ivan Ilici 9. Oirik Avram Moiseevici 10. Derevicii Ippolit Gheorghevici 11. ªandrovskaia Ita Beniaminovna 12. Goldfarb Zeilik Borisovici 13. Kuperman Isaak Moiseevici 14. ªvarþman 15. Konstantinov Konstantin Stepanovici 16. Glikman Gitlea 17. Sinitivker Fritz 18. Grinberg Ida Izrailevna 19. ªehter Roza Borisovna 20. Zislis Vonver Lvovici 21. Izu Fruhtman 22. Lupan Andrei Pavlovici 23. Bravar Liuba S. 24. ªvetskaia 25. Makler Ciaka Isakovna 26. Avramescu Ida 27. Hresonskaia Etea Iosifovna 28. Rubinºtein Aleksander 29.Geboveþer Riva Simonovna 30. Gofman Mordko Iakovlevici 31. Silvestrov Ivan Antonovici 32. Kemelmaher Bliuma Naumovna 33. Goldºtein Iosif Pinkusovici 34. Gherenburg Roza 35. Ihilovici Maier 36. Sikorski Gheorghi 37. Iancu Janetta 38. Tukerman Mark Borisovici 39 Tudoraki Lena Aronovna. Judeþul Soroca: 40. Cemortanu Matvei Grigorevici 41. ªoimu Ivan Samuilovici 42. Kolokolnikov Evgheni 43. Pavlov Mihail 44. Guþul Constantin 45. Leahovski Mihail 46. Guþu Pavel 47. Gruzin Aleksandr 48. Zaidman Leib 49. Zelþer Rahil Ihilovna 50. Golovatii Ivan 51. Gherºman Srul Beirelovici 52. Dolear Malea Ihilovna 53. Akkerman Leib Iankelevici 54. Harmi Eva Iankelevna 55. ªoimu Samuil 56. Livºitz Haim 57. Klimov Ivan Ivanovici 58. Mer Leib 59. Doktorovici Anna (Enea) 60. Abramovici Abram 61. Cehover (Tarasov) Oba Rahimilovici. Judeþul Bãlþi: 62.Reidenboim Rahil Isaakovna 63. Masisi Moisei Iosifovici 64. Erji Leibil Nahmanovici 65. Voitman Berko Iakovlevici 66. Reidel Rahil 67. Palaria Riva Davidovna 68. Rab Eva Isaakovna 69. Rab Ivan 70. Oighenºtein Niunea Iakovlevna 71. Goldman Bela Abramovna 72. Goldman (Baciu) Ida Mironovna 73. Iampolski Buka 74. Oighenºtein Mihail 75. Kotlear Lev. Judeþul Bender: 76. ªimkov Ivan Fiodorovici 77. Sisimov Mendel 78. Revenealî Serghei 79. Reddenboim Smil 80. Dikler Ester 81. Dvoiritz Aron Matveevici. Judeþul Orhei: 82. Ciornaia Nataºa (Burlacenko). 83.Krasnopolski Monea Iakovlevici 84. Malcik Riva Favelevna 85. Averbuh Jena Livovna 86. Vainºtoc Nuhin Rubinovici 87. Munder Lev Abramovici 88. Kojuºneanu Abram Iakovlevici. Judeþul Hotin: 89. Kuºnir Semion Ilici 90. Kovalciuk Vasili Mihailovici 91. Botoºanski Avram Iþkovici. Judeþul Ismail: 92. Gherºkovici Silea 93. Gherºcovici Jenea (dupã soþ Georgescu) 94.ªabin Anrei. Judeþul Cernãuþi: 95. Finkel Evghenia (Vais Anna) 96. Kurþman Mozes 97. Vittner Eva 98. Vittner Norbert Leonovici 99. Kraizler Naftalii Uºerovici     100. ªlomiuc Reia Aronovna 101. Gheigher Artur Irevici 102. Gadiak Anton Iakovlevici 103. Rainer Racella Natalovna 104. Magkovski Vasilii Onufrievici 105. Srefiuk Evghen-Lev . Tabelul nr. 3 cu membri Partidului Comunist din România care trebuie sã fie lãsaþi cu dreptul de membri ai partidelor comuniste frãþeºti ºi sã fie obþinute informaþii suplimentare despre activitatea lor în Partidul Comunist din România. Oraºul Chiºinãu: 1. Spektor Ester Peisovna 2. Berºtein Simha Pinkusovici 3. Gherºtein Haim Srulevici 4.Mirza Evghenia Borisovna 5. Feldman Riva Isakovna 6. ªteiberg Etea 7. Goldberg Iosif Davidovici 8. Bubis Isaak Markovici 9.Bubis Isaak Markovici 10. ªmulevici Liza Aronovna 11. Beloterkovici V.S. 12.Torban Iosif Iakovlevici 13. Grekov Stepan Danilovici 14. Kaºelnik Ivan Ivanovici 15. Lazar Izabela Iosiifovna 16.Vinberg Isaak Leizerovici 17. Barenboim Ioºe Iankelevici 18. Bukur Ghenea Miniminovna 19. Ohºtat Ghenea 20. Blekher Lev Meerovici 21. Reider Moisei Lvovici 22. ªprinþen Fanea Lipovna 23. Rubinºtein Berta Vladimirovna 24. Lifºitz Efimovici 25. Ghilman Froim Moiseevici 26. Bleher Iakov Moiseevici 27. Solomovici Fanea 28. Vasilenko Vladiimir Sergheevici 29. Nisenblat Vitea Naumovna 30. Abraham Sonea Grigorevna 31. Kaufman Fanea Isidorovna. Oraºul ºi judeþul Soroca: 32. Oleinik Maxim Stepanovici 33.Timofei Grigorii Mihailovici 34. Meliºen Ivan Nicolaevici 35. Navroþkaia Anna Panteleevna 36. Navroþki Mihail Iosifovici 37. Miºiºin Alexander Antonovici 38. Navroþki Andrei Iosifovici 39. Navroþki Piotr Filippovici 40.Meºiºen Vladimir Mihailovici 41. Meºiºen Nikolai Grigorevici 42. Kordebanovski Frantz Iosifovici 43.Boiko Ivan Makarovici 44. Mocindcea Vasilii Markovici 45. Reºednik Dionisii Ignat 46. Boredeniuk Mihail Vasilevici 47. Bihovski Vasilii Abramovici 48. Takii Diordii Fiodorovici 49. Tokmeak Ivan Vasilevici 50. ªaragov Semen Fiodorovici 51.Weisberg Isaak 52. Oleinik Petr Feodoseevici 53. Kolesnik Afanasii Ivanovici 54. Ghebedniuk Timofei Fiodorovici 55. Morgun Pantelei Fedotovici 56.Tismineþki Buzea 57.ªarogradski David ªeºomov 58. Goldenberg Abram 59. Buhman Lazar Abramovici 60. Ciumak Mihail 61. Roitman Iakov 62. Stolear Hana Srulevna 63. Cerkbz Vsevolod Arkadievici 64. Goldºtern ªiºmon 65. Dumbravã Anatolii 66. Bilkis Ilia Isaakovici 67. ªteinbuk Smil 68.Faierºtein Iancu Aronovici 69. Goreºnik Iþik Meerovici 70. ªulman Froiim 71. Magazinik Riva Leibovna 72. Magazinik Gherº Leibovici 73. Milman Moiºe 74. Makogon Sonea 75. Kotler Hanakii Iankelevici 76. Kotlear Mendeii Iankelevici 77. Kotlear ªmerl Iþkovici 78.Palii Vasilii 79. Balan Isake 80. Ghilas Haralambie 81. Stariº Silvestr 82. Gogu Profirii 83. Kofteneak Vladimir 84. Deaur Dimitri 85.Harkovei Afanasii 86. Lefter Dionisii 87. Tihoþki Valentin 88.Kolker Boruh 89.Kravþov Ivan 90. Naumov Alexei 91. Gherºenzon Sulea Moiseevici 92. Trahtman Idel 93. Pastuºenko Grigorii 94. Derkauþan Aizik 95. ªehtman Þalik 96. Gluhovski Petr 97.Karpiº Ivan 98. Lisov Ivan Antonovici 99. Soltuz Nikolai 100. Gologorski David 101. Kriger Ianik 102. Davidovici Lubov 103. Pînzaru Ivan 104. Pînzaru Pavel Vasilevici 105. Kazak Demian Stepanovici 106. Tivnik 107. Tomak Gheorghii Pavlovici 108. Iasinski Vasilii Ivanovici 109. Kalmaþui ªtefan 110. Kozman Timku 111.Haralamb Buhor 112. Ciporneak Vanea 113.Ciporneak Haralamb 114.Zelþer Zolea 115. Postolake Vasilii 116. Bezbeda 117. Maceak Ivan 118.Eriomenko Grigorii Fiodorovici 119.ªveþ Dmitrii Mihailovici 120. Poliþiuk ªiºma 121. Strahov Kalinik 122. Samanaki Alexandr Ivanovici 123. Ciobanu Marcu 124. Guþu Dimitrii 125. Kvatkovski 126. ªtrahman Sunea 127. Bruma Semion 128.Halkin Sima 129. Buris Sima 130. Nedelea Ambrozis 131. ªmunis Iþik 132. Revuleþ Grigorii 133. Spivak ªlik 134. Þentis Pavel 135. Drobnika Fedor 136.Savka Efim Dmitrevici 137. Kaplan Mioka 138. Hoiut Iosif 139. Sosna Haim 140. Kaplan Avoris 141. Þîmbaliuk Kuzma 142. Ciumak Semion. Judeþul Orhei: 143. Sakara Evghenia Vasilevna 144. Brizma Cearma Aronovna 145. ªnir Ghenea Livovna 146. Lener Frima Iakovlevna 147. Lefter Roza Avseevna 148. Lerner Opºip Kipelovici 149. ªaparina Pelagheia Isakovna 150. Zamislovskaia Peloaghelia Moiseevna 151. ªapoºnik Izrail Rubinovici 152. Lerner Venea Markovna 153. Rakul Constantin Gheorghievici 154. Tartovski Solomon Moiseevici 155. Ghelman Riva Haskova 156. Rezingof Sara Haimovna 157. Dizingof Naum Haimovici 158. Malis Motel Abramovici 159. Cebotari Peisih Haimovici 160. Grivokopatel Haim Iosifovici 161. Vaiser Haia Iosifovna 162. Moitlis Moisei ªumovici 163. Ciobotaru Sara Iosifovna 164. Iaruga Isaak Abramovici 165. Goldman Polina Pavlovna 166. Goldman Isaak Pavlovici 167. Fiºman Rahil Davidovna 168. Fiºman Estera Davidovna 169. Gerº Dafa Davidovna 170. Daici Ghitlea ªlemovna 171. Brezman Ecaterina Aronovna 172. Popusku Mira Mendelevna 173. Berekovici Adela Isaakovna 174. Jesan Vasilii Ivanovici 175. Zisler Iankel Þalikovici 176. ªmukler Leib Borisovici 177. Kogan Beleamia Moiseevici 178. Tarlev Hana Ioaakovna 179. Ghinzburg Lipa Tudicovici 180. Averbuh Basea Livovna. Judeþul Bender:181. Erþberg Amika 182. Burlak Fiodor 183. Slipakov Nikolai 184. Tabanov Elifer 185. Gabdzea Feodosii 186. Bazarov Dmitrii 187. Taran Iakov 188. Kovtunenko Ivan 189. Bicikov Victor 190. Bicikov Boris 191. Zavada Victor 192. Grinberg Hava 193. Kofman Zelma 194. Kofman Fanea 195. Mozeº Evghenii 196. Sisman Frida 197. Goldºtein Iakov ªmulevici 198. Haikim Idel Gherºkovici 199. Zelter Zaiveid Leibovici 200.Roºko Rahman Davidovici 201. Kîsa Hristofor Ivanovici 202. Kelmenciuk Zinovii Ivanovici 203. Borisova Zinaida Ivanovna 204.ªlapakov Nikolai Abramovici 205. Pronoza Evghenii Ilici 206. Brodskaia Dora Zaharovna 207. Koroli Boris Iakovlevici 208. Brodskaia Janna Zaharovna 209. Leah Ivan Zaharovici 210. Dmitrieva ªeifa Iosifovna 211. Prokopet Moisei Iosifovici. Judeþul Bãlþi: 212. Kolker Moisei Mihailovici 213. Birinboim Zolea Nutoviei 214. Barenboi Abram 215. Lerner Lona Idelovna 216. Rabenko Alexandr Israilevici 217.Rapaport Beeno Boris 218. Kuºnir Semion Aronovici 219. Goldiº Abram Isaakovici 220. Garber Sioma Ovºi Iankelevici 221. Weisman Toivi ªaevici 222. Rozenblat Moiºe Lipov 223.Roll Valter Livovici 224. Kuºnir Haia Eftimovna 225. Brinboim Monea Nutuvici 226. Kaþ Oscar Gerº-Berovici 227. Kevilevin Ihil Moºkovici 228. Kiseleva ªeiva Zisileva 229. Bujor Tatiana Iakovlevna 230. Ghelman-Vaitraub Fanea Pinkrovna 231. Roizman Nlemi Borisovna 232. Harak Polea Zelmovna 233. Grinberg Miºa 234. Ghelman Ivþe Iþkovici 235. ªerman Moiºe Beilovici 236. Fux Naftul Abramovici 237. Rîlskii Grigorii Afanas 238.Haot Niusin Gherºovicii 239. Jukovskii Boris Iosifovici 240. Þuprik Aizea Davidovici 241. Rudima Anton Gheorghevici 242. Kleiman Moise Isaakovici 243. Pogorelovskii Mihail Samuilovici 244. Babineþki Ivan Pavlov 245. Zernovoi Ivan Ivanovici 246. Reaboi Andrei Anufrievici 247. Stratiiciuk Iakov Stepan 248. Gomeniuc Ivan Eliseevici 249. Grinberg Haia Solomonovna 250. Grinberg Fira Izrailevna 251. Leabis Tatiana Isidorovna 252.Vikinskii Fiodor Ivanovici 253.Gavriliuk Petr Petrovici 254. Golik Ivan Andronovici 255. Glinberg Moise Grigorevici. Tabelul nr. 4 cu membri Partidului Comunist din România, basarabeni ºi bucovineni, sosiþi în URSS, în calitate de emigranþi politici (foºti voluntari ai Armatei Republicane în Spania º.a.), pe care CC al PCR îi recomandã pentru a fi transferaþi în Partidul Comunist al bolºevicilor din toatã Rusia: 1. Tismeneþki Leon Moiseevici 2. Telmer Elias 3. Kleiman Moisei Solomonovici 4. Vihrev Abram Naumovici. Din partea de rãsãrit a României, armata românã se retrãsese fãrã luptã, deci nu existau nici un fel de consecinþe dureroase pricinuite românilor sau evreilor de aici, datoritã încleºtãrilor armate. ªi cu toate acestea, în 1940, împotriva armatei române în retragere, evrei înarmaþi au umilit ºi au lichidat, prin împuºcare, ofiþeri ºi soldaþi români. Armata românã primise ordin sã nu rãspundã la provocãri. Este evident cã aceºti evrei se coalizaserã, cu arma în mânã, cu armata de invazie a URSS, împotriva propriei þãri, România, încadrându-se astfel în programul ºi activitatea comuniºtilor evrei de pânã acum, împotriva statului român. Singurul român care a fost în fruntea Partidului Comunist, pânã dupã al doilea rãzboi mondial, a fost îndepãrtat din funcþie în 1924, pentru cã începuse sã regrete ºi sã nu mai accepte aceste programe de desfiinþare a României. Asupra familiilor de români care se refugiau din calea ocupantului rus, evreii s-au dedat la jafuri ºi omoruri. Din Basarabia, Þinutul Herþa ºi nordul Bucovinei, trenurile morþii pornesc spre Siberia, începând cu anul 1940 ºi din 1944, pânã în anii de dupã 1950. Morþi pe drum, în vagoane de vite, din lipsã de aer ºi apã. Moartea secerã în lagãrele de exterminare. Adevãrate stafii, schelete umane. Sute de mii de civili români. Putinii supravieþuitori au avut parte numai de persecuþii, pânã la moarte. Toate acestea în rãsãritul României cãzut sub ocupaþia bolºevicã. Dar în România (între graniþele României de azi), ce s-a întâmplat între 1944 – 1964 ? In 1948 comuniºtii preluaserã întreaga putere politicã în România. Are loc lichidarea totalã a clasei conducãtoare din România, a tuturor elitelor ºi a multor altor români, din poporul de rând. In întreaga Românie, din 1921 pânã în timpul celui de al doilea rãzboi mondial, erau aproximativ 1000 (o mie) de comuniºti, în mare majoritate alogeni, conducerea aparþinând evreilor. Din 1948 pânã în 1964, în România au fost întemniþaþi peste douã milioane de români ºi peste douã sute de mii au fost lichidaþi în puºcãrii ºi lagãre. Singura forþã politicã decizionlã, în România, o formau comuniºtii. Secretariatul Comitetului Central al Partidului Comunist Român din anul 1948: Gheorghe Gheorghiu-Dej – Secretar general, Ana Pauker- Secretar, evreicã, Vasile Luca- Secretar, evreu, Teohari Georgescu- Secretar, evreu, Lothar Rãdãceanu- Secretar, evreu. Se impune precizarea cã ministrul de interne al noii orânduiri comuniste din România a fost tot evreu, Teohari Georgescu. Si alþii, ºefi ai securitãþii. In acest context se poate înþelege mai bine, de ce colonelul Alexandru Nicolski, evreu, este exemplul tipic de ofiþer de securitate vinovat de genocid împotriva românilor. Apare un fenomen demn de reþinut. In viaþa publicã, evreii din Comitetul Central al Partidului Comunist Român ,dupã preluarea puterii, (a se vedea, spre exemplu, anul 1948), apar cu nume româneºti- cu o excepþie, sau douã. Evreii comuniºti din 1940 au numele lor evreiesc. Fenomenul românizãrii numelor, dupã rãzboi ºi în timpul comunismului, se rãspândeºte ºi în rândul altor categorii de evrei, încât, în aparenþã, dupã nume, o parte din evrei au dispãrut. Nu înseamnã cã nu au mai existat ºi evrei cu nume evreieºti. N-au avut nici un fel de dificultãþi pentru afirmare socialã, politicã, profesionalã, nici unii, nici alþii. Dimpotrivã, evreilor, majoritãþii zdrobitoare, li s-a asigurat, în viaþa României, locuri de ºefi. Dãm în continuare o listã de evrei care au format conducerea României în primii ani de domnie a comunismului, datele fiind extrase din The Plot Against the Church, de Maurice Pinay, de la p.73-77 (Cf. Traian Golea, Cum se regizeazã condamnarea unui popor, Romanian Historical Studies, 1996, ed. II ,p. 7-9 ). Evrei în Guvernul României: 1. Ana Pauker, alias Anna Rabinsohn , Ministru de Externe ºi agenta nr.1 a Moscovei la Bucureºti. 2. Ilka Wassermann, reala directoare a Ministerului de Externe. 3. Iosif Chiºinevschi, alias Jakob Broitman, vicepreºedinte al Consiliului de Miniºtri ºi membru al Comitetului Central. 4. Teohari Georgescu, alias Burah Tescovich, Ministru de Interne. 5. Avram Bunaciu, alias Abraham Gutman, Secretar General al Adunãrii Naþionale, realul conducãtor al Adunãrii. 6. Lothar Rãdãceanu, alias Lothar Wuertzel, ministru. 7. Miron Constantinescu, alias Mehr Kohn, originar din Galaþi, Ministru al Minelor ºi membru al Comitetului Central. 8. Moises Haupt, general, comandant militar al Capitalei. 9. Laurian Zamfir, alias Laurian Rechler, general, ºef al Securitãþii, originar din Brãila. 10. Heinz Gutman, ºef al Serviciului Secret Civil. 11. William Suder, alias Wilman Suder, ºef al Contra Spionajului. 12. Colonel Roman, alias Roman Walter, tatãl lui Petre Roman, ºef al Serviciului de Educaþie, Culturã ºi Propagandã al Armatei. 13. Alexander Moghioroº, Ministru al Naþionalitãþilor, evreu din Ungaria. 14. Alexandru Badan, alias Alexander Braunstein, ºef al Comisiei de Control al Strãinilor. 15. Maior Lewin, evreu, fost ofiþer în Armata Roºie, ºef al Cenzurei pentru presã. 16. Colonel Holban, alias Moscovich, ºef al Securitãþii pe Bucureºti. 17. George Silviu, alias Gersch Gollinger, secretar general în Ministerul de Interne. 18. Erwin Voiculescu, alias Erwin Weinberg, ºef al Departamentului pentru paºapoarte în Ministerul de Externe. 19. Gheorghe Apostol, alias Gerschwin, preºedinte al Sindicatului Muncitoresc. 20. Stupineanu, alias Stappnau, ºef al Spionajului Economic. 21. Emmerick Stoffel, evreu din Ungaria, ambasador al României în Elveþia. 22. Harry Fainaru, alias Hersch Feiner, ºef de legaþie în Ambasada din Statele Unite. 23. Ida Szillagy, evreicã, prietenã a Anei Pauker. Reala conducãtoare a Ambasadei din Londra. 24. N. Lãzãrescu, alias Burach Lazarovich, însãrcinat de afaceri a României la Paris. 25. Simon Oieru, alias Schaeffer, subsecretar de stat. 26. Aurel Baranga, alias Ariel Leibovich, inspector general în Departamentul Artelor. 27. Liuba Chiºinevschi, alias Liuba Broitman, preºedintã a Femeilor Române Antifasciste. 28. Lew Zeiger, evreu, director general în Ministerul Economiei. 29. Doctor Zeider, jurisconsult al Ministerului de Externe. 30. Marcel Breslaºu, alias Mark Breslau, director general al Departamentului Artelor. 31. Silviu Brucan, alias Bruekker, redactor ºef al Scânteii, conducea întreaga campanie care viza dezamãgirea poporului în ce privea domnia comunismului. In acelaºi timp conducea ºi înscenata campanie antisemitã din România. 32. Samoila, alias Samuel Rubenstein, director guvernator al Scânteii. 33. Horea Liman, alias Lehman, redactor secund al Scânteii. 34. Inginerul Schnapp, evreu, director guvernator al ziarului România Liberã. 35. Jehan Mihai, alias Jakob Michael, ºef al industriei cinematografice române. 36. Alexandru Graur, alias Alter Brauer, director general al Societãþii Radiofonice Române. 37. Mihai Roller, evreu, necunoscut înainte de venirea sa în România, din Uniunea Sovieticã, Preºedinte al Academiei Române, autorul istoriei falsificate a Românilor. 38. Profesorul Weigel, tiranul Universitãþii din Bucureºti. Conducea operaþia de epurare a studenþilor anti comuniºti. 39. Profesorul Lewin Bercovich, un alt tiran al Universitãþii din Bucureºti, care controla corpul profesoral, venit din Rusia. 40. Silviu Iosifescu, alias Samson Iosifovich, cel care i-a cenzurat pe Eminescu, Alecsandri, Vlahuþã, de conþinutul care nu se armoniza cu comunismul. 41. Joan Vinter, alias Jakob Winter, al doilea critic literar marxist al României. 42. Trei predecesori secretari generali ai Ligii Generale a Muncii au fost evrei, Alexander Sencovich, Misha Levin ºi Sam Asriel (Serban). Extremiºtii de stânga ºi atrocitãþile comise nu pot scãpa de verdictul: holocaust, genocid, crimã la adresa umanitãþii. Considerãm cã poporului român trebuie sã i se ofere din partea organismelor internaþionale evreieºti, din partea evreilor de pretutindeni ºi din partea statului Israel, pentru Holocaustul sãvârºit de evreii comuniºti împotriva românilor, suma de 200 (douã sute) miliarde euro. II Matatias Carp, evreu din România, în Cartea Neagrã, Bucureºti, 1946, vol. 1, p. 48, scrie „presupunând sau pretextând injurii sau ofense ce s-ar fi adus acestei armate de cãtre evrei, cu prilejul retragerii din teritoriile cedate în 1940, Armata Românã, recucerind aceste teritorii în 1941…” Deci, dupã Matatias Carp, evreii, în 1940, nu s-au manifestat în nici un fel împotriva militarilor români (presupunând sau pretextând injurii sau ofense ce s-ar fi adus…). În 1944, deºi armata românã încetase orice luptã cu URSS, românii fiind angajaþi în bãtãlii împotriva Armatei germane, sovieticii deporteazã în URSS pe cei 180 000 de militari români, de pe linia frontului. Aceºtia nu mai trãseserã nici un foc de armã împotriva militarilor sovietici. Nu erau prizonieri în urma unor lupte. Foarte mulþi îºi dorm somnul de veci în pãmântul lagãrelor de exterminare. Teroarea comunistã cuprinde întreaga Românie. Evreii comuniºti preiau, progresiv, puterea sub protecþia Armatei URSS, încât în 1948 sunt stãpânii absoluþi ai României. Nimeni nu îndrãznea sã aibã o altã pãrere despre holocaustul  (genocidul) împotriva românilor, din 1940 ºi din prima jumãtate a anului 1941, din teritoriile româneºti anexate de URSS ºi din anii de dupã rãzboi, din România cu graniþele de azi, fãrã riscul de a fi condamnat la puºcãrie pe viaþã, sau lichidat. Apar documente contrafãcute, mãrturii ºi declaraþii sub ºantaj, ameninþãri ºi torturã. Istoricul american Nicholas M. Nagy–Talavera, evreu nãscut în România, în The Green Shirts and the Others, Hoover Institutions Press, Standfort, California, 1970, p. 305, în ediþia în limba englezã, din România, din 2001, p.427 ºi în ediþia în limba românã, din România, cu titlul Fascismul în Ungaria ºi România (Subtitlul din englezã, Fascism in Hungary and Romania, devine titlu), din 1996, la p.414, scrie: „Ruºii au cerut cedarea Basarabiei ºi a Bucovinei de nord. Ultimatumul a fost lapidar ºi lipsit de orice echivoc. În haosul în care a urmat, generat de o retragere româneascã dezordonatã, s-au petrecut multe lucruri care nu ar fi trebuit sã se întâmple. Populaþia evreiascã ºi cea ucrainianã, în entuziasmul generat de plecarea autoritãþilor române, care fãcuserã din aceastã provincie, cea mai prost administratã parte a þãrii, i-au tratat pe românii în retragere într-un fel care avea sã-i coste scump un an mai târziu.” Trecuse un sfert de secol între lucrarea lui Matatias Carp ºi cea a lui Nagy -Talavera. Erau alte vremuri. Nagy-Talavera n-a mai avut curajul, ca predecesorul sãu, sã nege atrocitãþile sãvârºite de evrei în 1940. Deci „s-au petrecut multe lucruri ce n-ar fi trebuit sã se întâmple. Populaþia evreiascã ºi ucrainianã… i-a tratat pe românii aflaþi în retragere într-un mod care avea sã-i coste scump un an mai târziu.” Este evident, în citatul de mai sus este vorba de fapte cutremurãtoare, sãvârºite de evrei împotriva românilor, în 1940, altfel autorul nu le-ar fi considerat drept cauzã a ceea ce a urmat mai târziu, în 1941. De asemenea recunoaºte cã s-a acþionat atât asupra armatei române, cât ºi asupra românilor civili. Din text mai reiese cã de vinã este populaþia evreiascã, nu numai evreii comuniºti. Numai cã ºi Nagy -Talavera face tot ce poate, ca aceste doar câteva rânduri despre genocidul evreilor (holocaustul), din 1940, împotriva românilor, sã se piardã în sutele de pagini ale lucrãrii. ªi neprecizând ,,lucrurile ce n-ar fi trebuit sã se întâmple”, cititorul trece ºi peste aceste doar câteva cuvinte, ca ºi cum evreii n-ar fi de vinã de crime la adresa umanitãþii. Cã este aºa ºi nu altfel, reiese fãrã echivoc, chiar din titlul capitolului în care chiar ºi cititorul versat descoperã cu greu aceste câteva rânduri: The Legion against Carolist Romania – Legiunea împotriva României carliste. Cu alte cuvinte, legionarii împotriva României carliste. Numai cã citatul pe care l-am reprodus înseamnã Evreii împotriva României – o adevãratã ,,carte neagrã” a genocidului evreiesc împotriva românilor. Dacã în prima parte a acestui material destinat mass-mediei, am evitat sã reproducem unele documente, pentru a nu aduce la lumina zilei rãnile adânci, deschise în fiinþa poporului român, totuºi ne vedem siliþi sã reþinem câteva. Toate se gãsesc în arhiva Ministerului Apãrãrii Naþionale ºi în unele cãrþi de specialitate. Spre exemplu, vezi Alex.- Mihai Stoenescu, Armata, mareºalul ºi evreii, RAO International Publishing Company, 1998: ,,La Chiºinãu, 400-500 evrei comuniºti constituiþi în bandã, înarmaþi unii cu puºti ºi revolvere, iar alþii cu pietre ºi bastoane, au cerut directorului Ioneþ, medicul spitalului de copii, ca imediat clãdirea acestuia sã fie predatã. La încercarea medicului de a calma spiritele, l-au împuºcat, dupã care au nãvãlit în spital, devastându-l complet, iar pe copiii aflaþi internaþi, omorându-i ºi aruncându-i afarã pe geamuri.” „Populaþia evreiascã de pretutindeni a avut o atitudine ostilã ºi de sfidare, batjocorind pe funcþionari, asasinând pe unii dintre ei, furând tezaurul instituþiilor statului, etc.” „În judeþul Cetatea Albã bande comuniste evreieºti au schingiuit preoþi, le-au ars bãrbile cu þigãri, au devastat bisericile.” „Populaþia ºi în special evreii s-au înarmat cu armament luat de la unitãþile noastre. Evreii din Basarabia continuau sã atace fracþiuni izolate, la adãpostul trupelor ruseºti .” „Populaþia evreiascã a ajutat la dezarmare.” „Exodul populaþiei române constituie o dramã de nedescris. Locuitorii evrei organizeazã pretutindeni–pânã ºi în Galaþi– o adevãratã rebeliune cu jafuri ºi omoruri.” „Ciocniri între trupele române ºi populaþia evreiascã ce voia sã sechestreze trenurile de evacuare au avut loc ºi la Ungheni, soldate cu morþi ºi rãniþi.” „La îndemnul trupelor sovietice, unii militari minoritari din cadrul Armatei a 4 – a ºi a 3-a române au dezertat cu armamentul ºi muniþia din dotare. Ulterior aceºtia au fost organizaþi în bande înarmate ºi au acþionat împotriva fostelor unitãþi.” La 6 iulie 1940, pierderile Armatei române (primise ordin, pentru a evita rãzboiul, sã nu rãspundã la provocãri) au fost urmãtoarele: uciºi, rãniþi, daþi dispãruþi – 356 cadre ºi 42.876 soldaþi ºi gradaþi. „La Bolgrad, comuniºtii circulau pe strãzi având ca semn distinctiv steaua evreiascã cu 6 colþuri ºi o panglicã roºie.” „Evreii din Chiºinãu au arborat drapele roºii, manifestând pe stradã ºi barând strãzile spre garã pentru a nu permite retragerea funcþionarilor români; au ocupat de asemenea localurile instituþiilor, comisarii Pascal Nicolae, Mateescu Constantin, Severin ºi Stol au fost executaþi de evrei în stradã.” „În toate satele s-au arborat steaguri roºii ºi în special evreii…” Documentaþia e bogatã, dar într-un articol de presã, puþine documente pot fi reproduse. Unele, care evidenþiazã sadismul evreilor, din timpul rebeliunii iudaice din 1940, împotriva românilor, au fost evitate, dar niciodatã nu e prea târziu. Cuvintele lui Nicolae Iorga sunt edificatoare în sensul acesta: „Se adunã ºi cresc vãzând cu ochii documentele ºi materialele, acte oficiale ºi declaraþiile luate sub jurãmânt. Înalþi magistraþi ºi bravi ofiþeri, care ºi-au riscat viaþa ca sã apere cu puterile lor retragerea ºi exodul românilor, au vãzut cu ochii lor nenumãrate acte de sãlbãticie, uciderea nevinovaþilor, lovituri cu pietre ºi huiduieli. Toate aceste gesturi infame ºi criminale au fost comise de evreimea furioasã, ale cãrei valuri de urã s-au deslãnþuit ca sub o comandã nevãzutã (s.n.). De ce atâta urã? Aºa ni se rãsplãteºte bunãvoinþa ºi toleranþa noastrã? Am acceptat acapararea ºi stãpânirea iudaicã multe decenii ºi evreimea se rãsbunã în ceasurile grele pe care le trãim. ªi de nicãieri o dezavuare, o rupere vehementã ºi publicã de isprãvile bandelor ucigaºe de sectanþi sangvinari. Nebunia organizatã împotriva noastrã a cuprins târguri, oraºe ºi sate (s.n.). Fraþii noºtri îºi pãrãsesc copii bolnavi, pãrinþi bãtrâni, averi agonisite cu trudã. În nenorocirea lor ar fi avut nevoie de un cuvânt bun, mãcar de o fãrâmã de milã. Sprijin cald ºi un cuvânt înþelegãtor, fie ºi numai sentimental, ar fi primit cu recunoºtinþã. Li s-au servit gloanþe, au fost sfârtecaþi cu topoare, destui dintre ei ºi-au dat sufletul. Li s-au smuls hainele ºi li s-au furat ce aveau cu dânºii, ca apoi sã fie supuºi tratamentului hain ºi vandalic(s.n.). Românimea aceasta, de o bunãtate prosteascã faþã de musafiri ºi jecmãnitori, merita un tratament ceva mai omenesc din partea evreimii care se lãuda pânã mai ieri cã are sentimente calde ºi frãþeºti faþã de neamul nostru în nenorocire.” (De ce atâta urã?, în Neamul Românesc, din 6 iulie 1940). Pânã ºi avocaþi evrei, chemaþi prin profesie sã apere pe cei nedreptãþiþi, au participat la genocidul împotriva românilor, au fost lideri de grup de evrei criminali, au întocmit liste pentru asasinate: „În Soroca bande de comuniºti evrei conduse de avocatul Michael Flexer dupã ce au ocupat clãdirea primãriei ºi a poliþiei au asasinat în faþa statuii generalului Poetaº pe comisarul Murafa ºi ajutorul sãu Eustaþiu Gabriel.” „În Chiºinãu listele de execuþii au fost întocmite de intelectuali comuniºti evrei, avocatul Carol Steinberbg, avocata Etea Dinar ºi dr. Derevich.” „Astãzi a fost ultima zi a evacuãrii ºi a fost hotãrâtã zi de doliu naþional. Evreii ºi comuniºtii s-au purtat oribil. Asasinatele ºi molestãrile…” Cititorul însuºi poate completa lista cu ororile sãvârºite de evrei. Aºa, din Paul Goma, Sãptãmâna Roºie, 28 iunie – 3 iulie 1940, sau Basarabia si evreii, Editura Vremea XXI, 2004: ,,Nu puþini erau înarmaþi si agitau liste negre, ameninþând pedepsirea celor figurând acolo.” La Cernãuþi ,, Evreii l-au împuºcat pe preotul bisericii catolice, pe câþiva gardieni. Evreii tineri (15 – 16 ani) au dezarmat soldaþi, i – au pus sã se dezbrace, apoi i-au înjunghiat cu propriile baionete.” ,,Imediat dupã plecarea soldaþilor români, evreii, în numãr de câteva zeci de mii, în afarã de faptul cã au comis tot felul de delicte, au deschis porþile închisorilor, înarmând pe deþinuþi, au început cu furie sã masacreze pe românii aflaþi pe strãzi, au jefuit bãncile, casele particulare, au incendiat bisericile si palatele.” Iatã nume de evrei din Cernãuþi, cãpetenii ai bandelor de evrei asasini, din timpul genocidului antiromânesc: Marek Ficher, Filip Beer, Max Weissman, Bruell, dr. Zuflucht, dr. Kehr, dr. Saºa Pimensohn. Sau de tineri evrei asasini: Aufleger Feibis, Fisher, Abacumov, Eisinger, Sigi Bainer (Sigismund Brainer, sau Bayner, Beiner – îl gãsim apoi, în regimul comunist, la Cluj, la securitate, adevãrat torþionar, locþiitor al ºefului serviciului anchete la Direcþia Regionalã a Securitãþii). ªi în Cernãuþi, evreii preiau puterea lucalã: Salo Brül – comisar, Glaubah – primar, Hitzig – ajutor de primar, Meer (Beer) – prefect. Deci se cunosc ºefii progromului antiromânesc, prin asasinate la faþa locului ºi prin încãrcarea trenurilor de vite, cu români, spre Siberia. La fel s-a întâmplat ºi în alte localitãþi. La Chiºinãu, avocatul Steinberg – conducãtorul sovietului comunal. La Chilia Nouã, dr. Robinovici, medic primar al oraºului, ºeful comitetului local. La Soroca, Leizer Ghinsberg – conducãtorul acþiunii teroriste. Lista poate continua cu alþi evrei, cu sutele de evrei din conducerea comunistã, factori politici, de decizie, împreunã responsabili de genocidul împotriva românilor. ,,Înºiºi copiii evrei, dintre care unii chiar strãjeri, aºteptau în gãri trenurile refugiaþilor, pentru a-i înjura ºi a le arunca cu pietre ºi orice obiecte care cãdeau la îndemânã, creând o impresie oribilã.” ,,Preotul Bujakovski din Tighina a fost împuºcat de teroriºtii evrei.” Spre o documentare mai largã, cititorul poate apela ºi la Gheorghe Buzatu, “Aºa a început holocaustul împotriva Românilor”, Bucureºti, Editura Majadahonda, 1995: ,,Incidentele, mai ales cu populaþia evreiascã, au avut loc pretutindeni. Din aceastã cauzã evacuãrile în multe locuri au fost imposibile. S-au împuºcat funcþionari, s-au atacat chiar unitãþi militare.” Cititorul, dacã doreºte, are la dispoziþie o carte alcãtuitã doar din documente (128 la numãr), reproduse dupã originalele din arhive – Locotenent – colonel Alesandru Duþu, dr. Constantin Botoran, Situaþia evreilor din România,1939–1941,Editura Þara Noastrã, Uniunea Vatra Româneascã, Bucureºti, 2003 (Carte interzisã ºi trimisã la topit): ,, În toate oraºele basarabene ºi nord bucovinene… s-au format grupuri de evrei înarmaþi, în majoritate tineri de ambele sexe, care numaidecât au început acþiunea teroristã. Au fost împuºcaþi cu predilecþie funcþionarii judecãtoreºti, cei poliþieneºti, slujitorii altarului, precum ºi funcþionarii financiari, aceºtia din urmã cu ocazia devalizãrii diferitelor casierii ale Statului… Au fost cazuri când execuþiile au luat aspectul unei sinistre vânãtori de oameni, în care tot ce putea constitui un element reprezentativ românesc stimula activitatea sângeroasã a tinerilor teroriºti evrei.” Dupã ultima zi a evacuãrii Basarabiei, a nordului Bucovinei ºi a Þinutului Herþa, de cãtre Armata românã ºi unele familii de români, evreii au continuat o altã evacuare, umplând trenurile pentru animale, cu români pentru lagãrele de exterminare din Siberia. Epurare etnicã prin holocaust în proporþie de masã. În România, din 1948, umplu puºcãriile cu milioane de români, dintre care, sute de mii, vor fi lichidaþi. Se impune cu necesitate înfiinþarea unei comisii pentru studierea holocaustului (genocidului) evreilor împotriva românilor ºi publicarea lucrãrilor rezultate din aceste cercetãri. Sursa: De veghe Patriei