Cum au fost eliberaþi doi traficanþi de droguri pentru cã “încã din cele mai vechi timpuri cânepa a fost o plantã tradiþionalã a românilor”. Topul sentinþelor bizare Foto: Reuters//Ilya Nazmushin O judecãtoare de la Tribunalul Bucureºti nu a fost de acord cu propunerea procurorilor DIICOT de a-i aresta pe doi traficanþi de droguri de risc, considerând cã interdicþia de a nu pãrãsi localitatea este o mãsurã restrictivã suficientã. Practic, judecãtoarea Iosefina Pârvu nu contestã probele procurorilor, dar susþine cã cele douã persoane, acuzate de trafic ilicit de droguri de risc, nu prezintã pericol social concret pentru ordinea publicã. Potrivit procurorilor – ale cãror susþineri instanþa nu le-a contrazis – cei doi cultivau canabis, pe care îl comercializau. Cazul este discutat joi de CSM

Motivele invocate de judecãtoare pentru punerea în libertate a celor doi traficanþi sunt cel puþin bizare ºi nu conþin aprecieri de naturã juridicã. Cazul a ajuns în atenþia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care va discuta joi raportul întocmit de Inspecþia judiciarã. Redãm în continuare câteva dintre argumentele instanþei referitoare la faptul cã lãsarea în libertate a inculpaþilor nu ar prezenta un pericol social concret pentru ordinea publicã. Cum este motivatã inexistenþa pericolului social “Nu mai puþin important este de menþionat cã încã din cele mai vechi timpuri cânepa a fost o plantã tradiþionalã a românilor obþinându-se producþii record pe teritoriul þãrii. Relansarea acestei vechi tradiþii combinã în prezent tehnologia modernã cu vasta experienþã dobânditã în trecut începând de la cercetare, culturã, industrializare ºi pânã la comercializare”. “Stigmatul de drog pus cânepii industriale a fãcut ca o ramurã importantã a agriculturii sã se afle acum în pragul dezastrului. ªi dacã la noi aceastã plantã este consideratã non-grata, Uniunea Europeanã este dispusã la a subvenþiona investiþii în realizarea culturilor de cânepa”. “Din cânepa indianã se extrage marijuana sau haºiºul. De altfel, cânepa cultivatã în România, canabis sativa, se deosebeºte fundamental de planta din care se extrage produsul halucinogen THC (tetrahidrocanabinol), atât prin formã, cât mai ales prin concentraþia de drog: maximum 0,2% în canepa obiºnuitã, faþã de peste 1% în cea indianã. De fapt, cânepa are cea mai mare capacitate de industrializare dintre toate plantele tehnice: nimic nu se aruncã, totul e valorificat, iar produsele obþinute sunt folosite de la fabricarea banalei funii pânã în industria cosmeticã sau auto. Dar avantajele cultivãrii ºi industrializãrii acestei plante nu se opresc aici: cultivarea poate fi fãcutã în condiþii bune în toatã þara, iar terenul devine în anul urmãtor propice cultivãrii cerealelor deoarece cânepa ucide buruienile”, se aratã în motivarea sentinþei. Cum a ajuns cazul la CSM ºi ce mãsuri pot fi luate Inspecþia Judiciarã a CSM s-a sesizat din oficiu în legãturã cu acest caz, în urma afirmaþiilor fãcute de procurorul ºef Codruþ Olaru, ºeful DIICOT, în cadrul unei întâlniri pe care acesta a avut-o cu conducerea CSM. Practic, ºeful DIICOT a fost nemulþumit de “considerentele” sentinþei – care nu au nimic comun cu Codul penal ºi Codul de procedurã penalã – ºi nu de soluþia de punere în libertate. Inspecþia Judiciarã a cercetat acest caz ºi a întocmit o Notã care va fi discutatã joi de cãtre CSM. Inspectorii aratã în acest document cã, potrivit legii, “verificãrile administrative ale activitãþii judecãtorilor, realizate de Inspecþia Judiciarã, nu pot viza analiza legalitãþii ºi temeiniciei hotãrârilor judecãtoreºti pronunþate de instanþe, întrucât, în acest mod, s-ar aduce atingere principiilor de independenþã a magistraþilor ºi supunerii acestora numai legii”. Cu alte cuvinte, CSM nu are dreptul de a critica sau sancþiona în vreun fel hotãrâri de acest gen. Totuºi, Nota Inspecþiei Judiciare va fi înaintatã Comisiei de evaluare a activitãþii profesionale a judecãtorilor din cadrul Tribunalului Bucureºti, unde este angajatã judecãtoarea Iosefina Pârvu. În acest mod, CSM încearcã probabil sã responsabilizeze activitatea acestor comisii care au obligaþia de a evalua periodic activitatea magistraþilor prin calificative, care merg de la “foarte bine” la “nesatisfãcãtor”. Un magistrat care nu are calificative bune nu poate promova la o instanþã superioarã; mai mult, el poate fi trimis câteva luni la cursuri la Institutul Naþional al Magistraturii. Cum se poate cultiva legal cânepã în România Într-un material realizat de cãtre IGPR, se precizeazã urmãtoarele: “Conform prevederilor Legii nr. 143/2000, privind combaterea traficului ºi consumului ilicit de droguri ºi a Regulamentului sãu de aplicare, toate culturile de plante ce conþin substanþe stupefiante sau psihotrope trebuie autorizate de Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, prin Direcþiile de Sãnãtate Publicã. În aceastã categorie intrã ºi cânepa, care se cultivã tradiþional în þara noastrã, în special pentru obþinerea fibrei textile“. Specialiºtii în domeniu considerã cã nu existã decât o singurã specie de cânepã denumitã ºtiinþific Cannabis sativa. O varietate a acesteia este Cannabis sativa subspecia indica, cunoscutã sub denumirea de Cannabis indica. Nu existã varietãþi perfect delimitate ale cânepei care sã prezinte stabilitate ºi de aceea nu pot fi definite. Caracteristic cânepei este faptul cã, indiferent de varietate sau de zona în care aceasta este cultivatã, ea biosintetizeazã un compus chimic cu efect halucinogen – tetrahidrocanabinol (THC) – a cãrui concentraþie este influenþatã de factori pedoclimatici, valoarea acestuia crescând necontrolat în verile deosebit de cãlduroase, mai precizeazã sursa citatã. Datoritã prezenþei acestui compus în compoziþia chimicã a plantei, produsele vegetale obþinute din Cannaabis sativa (indiferent de specia cânepei din care acestea s-au obþinut), au fost introduse sub controlul legislaþiei internaþionale (Convenþiile Naþiunilor Unite din 1961 ºi 1971) ºi naþionale (Legea nr. 143/2000). Prin Convenþia Unicã asupra stupefiantelor, semnatã la New York în 1961, la care România a aderat, comunitatea internaþionalã ºi-a manifestat hotãrârea fermã de a lupta împotriva oricãror operaþiuni ilicite legate de planta de canabis (indiferent de concentraþia de THC). În acest context, Convenþia stabileºte mãsuri coercitive împotriva traficului ilicit, dar în acelaºi timp ºi reguli de monitorizare a culturilor licite de cânepã, inclusiv prin sistemul autorizãrii. Având în vedere tradiþia existentã în cultivarea cânepei, programele naþionale ºi europene de viitor, care vizeazã creºterea suprafeþelor cultivate cu cânepã, precum ºi încurajarea micilor cultivatori ºi prelucrãtori de astfel de plante din þara noastrã, legislaþia naþionalã nu îngrãdeºte aceste activitãþi desfãºurate în scop licit. Singura condiþie impusã este aceea de obþinere a autorizaþiei emisã de Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, prin Direcþiile de Sãnãtate Publicã. Controlul privind cultivarea licitã a cânepei este realizat de Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, Ministerul de Interne ºi Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, se aratã în acelaºi material realizat de cãtre IGPR. Topul celor mai bizare sentinþe date de judecãtorii români Avocatul Marius Cãtãlin Stãncescu – implicat în dosarul “Mitã de un milion de euro la ANAF” – afost eliberat pentru cã “are o familie numeroasã a cãrei existenþã a fost asiguratã prin mijloace licite, fiind cunoscut în societate ca o persoanã cu un comportament corespunzãtor ºi deosebit de altruist”. Rãzvan Andrei Plãcintã, fiul senatorului Sorina Plãcintã, a fost pus în libertate pentru “circumstanþele pozitive ale acestuia, cum ar fi moralitatea, legãturile familiale, domiciliul, statutul socio-profesional al pãrinþilor acestuia, de a cãror susþinere permanentã inculpatul se bucurã, nefiind indicatã în aceste împrejurãri o rupturã a inculpatului Andrei Plãcintã de mediul familial”. Andrei Plãcintã este major ºi este acuzat de procurori de tentativã de omor, ultraj contra bunelor moravuri, tâlhãrie. Un alt caz este cel al zecilor de vameºi ºi poliþiºti de frontierã acuzaþi de luare de mitã. Mulþi dintre aceºtia au fost, la rândul lor, puºi în libertate de instanþã. În unele cazuri, motivele par a fi imputabile procurorilor (judecãtorii afirmã cã înregistrãrile sunt neclare ºi nu reiese cã e vorba de luare de mitã), dar în alte cazuri aflãm cã inculpaþii “sunt persoane instruite din punct de vedere educaþional“. În vara anului trecut, fostul prefect de Cluj, Cãlin Platon, a accidentat pe trecerea de pietoni o femeie ºi un copil în vârstã de trei luni. În urma accidentului bebeluºul a murit. Platon a fost condamnat la un an ºi 11 luni de închisoare cu suspendare, pentru ucidere din culpã. Judecãtoria Cluj-Napoca aratã în motivarea sentinþei cã detenþia “ar fi un act de rãzbunare”: “Instanþa apreciazã cã perioada de aproape douã luni petrecutã de inculpat în stare de arest preventiv a fost în mãsurã sã atragã atenþia acestuia asupra gravitãþii faptelor comise, cu consecinþa nerepetãrii, iar în condiþiile în care victimele prin apãrãtorul ales al acestora au lãsat la latitudinea instanþei modul de apreciere a laturii penale, cã aplicarea unei mãsuri cu executarea în detenþie ar constitui un act de rãzbunare îndepãrtat de scopul pedepsei care potrivit art. 52 Cod Penal este prevenirea sãvârºirii de noi infracþiuni” Procurorii citeazã în rechizitorii din Flaubert, Cristian Tudor Popescu ºi Andrei Pleºu În rechizitoriul prin care procurorii anticorupþie l-au trimis în judecatã pe patronul ºi realizatorul OTV Dan Diaconescu, procurorul îi citeazã, în preambul, pe pianistul Dan Grigore, pe comentatorul Cristian Tudor Popescu sau pe filosoful Andrei Pleºu, folosindu-se de referiri ale celor trei la “fenomenul” ºi conduita OTV, cu scopul de a creiona o imagine a inculpatului. Parafrazându-l pe Flaubert, Diaconescu Cristian Dan este însuºi postul OTV – este creatorul lui, este vedeta ce îi susþine imaginea, este patronul (deþinând peste 80 la sutã din pãrþile sociale pe care le administreazã), este omul care decide, în fapt, politica de programe, este omul-orchestrã”, afirmã procurorul în rechizitoriul înaintat judecãtorilor. sursa: gandul.info]]>