Actiunea Picasso 4 – De la Bucharest la Budapest de bindiribli
scurt istoric:
În 4 august 2013 s-au împlinit 94 de ani de la eliberarea capitalei Ungariei de sub jugul regimului bolºevic condus de Bela Kun, odatã cu intrarea triumfalã în Budapesta a Armatei Române, în frunte cu generalul Gheorghe Mãrdãrescu.
Generalul Gheorghe Mãrdãrescu pe terasa hotelului Ghelert din Budapesta, august 1919
Anterior intrãrii oficiale în capitala Ungariei, Budapesta a fost ocupatã efectiv cu o zi înainte, în dupã-amiaza de 3 august, de cãtre 400 de trupe de cavalerie și douã mitraliere conduse de generalul Rusescu. Au mãrșãluit drept în centrul orașului și au ocupat cazarma Franz Josef, așteptând contra-atacul. În cazarma de peste drum erau 2.000 de soldați unguri iar în tot orașul erau în total circa 6.000 de soldați, plus 2.000 de volutari bolșevici înarmați. Aceastã forțã nu a cutezat însã sã-i atace pe cei 400 de cavaleriști români.
Conflictul dintre România ºi Ungaria comunistã începe dupã terminarea Primului Rãzboi Mondial, în noaptea de 15-16 aprilie 1919 cu atacuri ale armatei maghiare, sprijinite de gãrzile roºii sau secuieºti, asupra unor posturi româneºti din Transilvania. Scopul acþiunilor militare a fost acela de prevenire a unirii românilor ardeleni cu fraþii de sânge de dincolo de Carpaþi. Contra-ofensiva armatei române a fost nãpraznicã, terminându-se cu intrarea în Budapesta în 4 august. La câteva zile dupã a cãzut ºi Republica Sovieticã Ungarã, care dacã ar fi rezistat ar fi devenit un cap de pod pentru propagarea comunismului în Europa centralã ºi de est.
Armata Românã va pãrãsi Budapesta în 14 noiembrie 1919. Douã zile mai târziu intrã în oraº amiralul Horthy, care va instaura un regim conservator autoritar ºi iredentist, chiar revanºard faþã de români. Armata Românã pãrãseºte întreg teritoriul ungar în 25 februarie 1920, la cererea puterilor care au câºtigat prima conflagraþie mondialã. Sursa: FrontPress.ro
sursa: frontpress.ro]]>