Comisarii europeni au acuzat cele mai mari bãnci de investiþii din lume, printre care puternicele Goldman Sachs ºi JP Morgan din SUA ºi Deutsche Bank din Germania, cã au conspirat pentru a bloca accesul unor platforme de tranzacþionare mai transparente la piaþa produselor financiare derivate pe care o controleazã de 20 de ani. Dacã bãncile ar fi permis accesul platformelor de trading, profiturile lor ar fi fost substanþial mai mici. În joc este viitorul pieþei de 10.000 de miliarde de dolari a CDS-urilor (Credit Default Swap) produse financiare derivate care acþioneazã ca asigurare contra intrãrii în incapacitate de platã a unei companii sau unui guvern) ºi care au acutizat criza financiarã globalã, ºi amenzi de sute de milioane de dolari, scrie The Wall Street Journal. Criticii susþin cã CDS-urile au accelerat rãspândirea crizei globale în 2008 permiþând bãncilor ºi altor instituþii financiare sã-ºi asume riscuri mari în sectoare slab supravegheate de autoritãþi. De asemenea, CDS-urile au fost folosite de marile bãnci pentru a specula pe un eventual default la Greciei în 2010. 13 dintre cele mai mari bãnci ale lumii sunt acuzate de CE Comisia Europeanã a trimis, în urma unei anchete începute în 2011, acuzaþii preliminare bãncilor Merrill Lynch, acum unitate a Bank of America, Barclays, J.P. Morgan Chase ºi bãncii Bear Stearns pe care aceasta a cumpãrat-o în timpul crizei, BNP Paribas, Citigroup, Credit Suisse, Deutsche Bank, Goldman Sachs, Morgan Stanley, Royal Bank of Scotland ºi UBS. Acuzaþi sunt ºi International Swaps and Derivatives Association (ISDA), un grup controlat de bãnci care acordã licenþe de tranzacþionare, ºi Markit, furnizor de date de piaþã deþinut de bãnci. Aceste bãnci ar fi conspirat pentru a impiedica bursele Deutsche Bourse ºi Chicago Mercantile Exchange sã primescã licenþe care sã le permitã intrarea pe piaþa CDS-urilor, noteazã EUobserver. Accsesul acestora a fost blocat între 2006 ºi 2009, perioadã care acoperã sfârºitul boom-ului creditului ºi criza financiarã din 2008/09. Înainte de izbucnirea crizei financiare, tranzacþionarea CDS-urilor era o sursã majorã de profit pentru instituþiile financiare. Bãncile mari controlau datele care permiteau pieþei sã funcþioneze ºi efectuau tranzacþii în mod direct, una cu alta, ºi nu pe plaforme de tranzacþionare, în aºa fel încât aceste practici sã le mãreascã profiturile ºi sã blocheze accesul concurenþilor. Majoritatea contractelor cu derivate erau tranzacþionate în mod privat, între douã pãrþi, în afara burselor în care preþurile sunt publice, ceea ce înseamnã cã clienþii nu ºtiau dacã au obþinut cel mai bun preþ.   Bãncile au destabilizat pieþele în goana dupã profit “Falimentul (bãncii americane de investiþii– n.r.) Lehman Brothers demonstreazã cum acest mecanism de negociere directã a tranzacþiilor cu derivate, ºi în special cu CDS-uri, poate destabiliza întregul sistem financiar”, a afirmat Joaquin Almunia, comisarul european al afacerilor economice ºi monetare, responsabil cu concurenþa. El a explicat cã bãncile au întârziat intrarea platformelor de tranzacþionare pe piaþa derivatelor de teamã cã acestea le pun în pericol profiturile. Ancheta Comisiei aratã cã Markit ºi ISDA au stat în centrul planurilor bãncilor, primind de la acestea instrucþiuni sã vândã licenþe, date ºi indexuri referitoare la piaþa CDS-urilor doar jucãtorilor care efectueazã tranzacþii directe, adicã bãncilor. Anchetatorii au descoperit cã toate cele 13 bãnci au fost implicate la un moment dat sau au ºtiut de aceste recomandãri, valabile pânã de curând. Autoritãþile europene suspecteazã, de asemenea, cã bãncile au direcþionat tranzacþiile cãtre o casã de clearing preferatã (o structurã care absoarbe pierderile dacã una dintre pãrþi intrã în default asigurând astfel cã afacerea este încheiatã) care nu le-ar fi pus în pericol afacerile prin contracte CDS tranzacþionate pe pieþe mai transpartente ºi mai reglementate. În 2009 unele bãnci au început sã-ºi direcþioneze unele dintre tranzacþiile cu CDS-uri în casele de clearing, iar platforma americanã de schimb ICE ºi-a construit rapid o poziþie dominantã, în pofida eforturilor CME, operatorul celei mai mari pieþe de contracte futures, de a intra în aceastã industrie. Spre deosebire de ICE, CME nu oferea simple servicii de clearing pentru CDS-uri ci a lansat o platformã hibridã în 2006 care, în teorie, concura cu tranzacþiile directe ale bãncilor. Acestea au preferat servicile ICE, noteazã Financial Times.   Preþurile bãncilor pentru CDS-uri erau de pânã la 34 de ori mai mari decât ar fi fost normal Noi reguli din SUA ºi UE cer ca derivatele, cu unele excepþii, sã fie tranzacþionate pe burse ºi filtrate prin casele de clearing. “Tranzacþionarea derivatelor pe burse mãreºte transparenþa ºi stabilitatea pieþei. Dar bãncile au acþionat împreunã pentru a preveni ca aceasta sã se întâmple”, a spus Almunia. Autoritãþile americane ancheteazã ºi ele practicile de pe piaþa CDS-urilor, concentrându-se pe rolul jucat de Markit ºi pe cei care controleazã compania. Un fond de pensii din Ohio susþine cã din cauza poziþiei dominante a bãncilor preþurile CDS-urilor au fost cu 17-34 de ori mai mari în comparaþie cu cele de pe pieþele mai transparente. Dacã sunt gãsite vinovate în ancheta Comisiei, bãncile ar putea fi amendate cu pânã la 10% din cifra lor de afaceri la nivel mondial, potrivit The Guardian. „Tradingul direct nu este doar mai costisitor pentru investitori decât tradingul pe burse, ci este predispus la riscuri sistemice”, a atenþionat Almunia. O parte din bãncile anchetate de CE sunt investigate ºi în scandalul manipulãrii dobânzilor LIBOR ºi EURIBOR.   Conducerea bãncii Vaticanului a demisionat într-un scandal de spãlare de bani Directorul bãncii Vaticanului ºi adjunctul sãu au demisionat „în interesul instituþiei ºi a Sfântului Scaun” din cauza unui scandal de spãlare de bani în care un monsignor de la Vatican a ajuns deja la închisoare ºi care-l va determina pe Papa Francis sã grãbeascã eforturile de reformã, scrie agenþia Associated Press. Paolo Cipriani ºi adjunctul sãu, Massimo Tulli, au demisionat „în cel mai bun interes al instituþiei ºi Sfântului Scaun”, se aratã într-un comunicat al Vaticanului. Cipriani ºi preºedintele de atunci al bãncii au fost anchetaþi în 2010 de procurorii de la Roma pentru încãlcarea legilor italiene contra spãlãrii de bani dupã ce poliþia a confiscat 30 de milioane de dolari dintr-un cont al Vaticanului deschis la o bancã din Roma. Niciunul dintre ei nu a fost acuzat, iar sechestrul pus pe bani a fost ridicat. Însã banca, Institutul pentru Lucrãri Religioase, a rãmas în atenþia procurorilor. Sãptãmâna trecutã contabilul de la Vatican, monsignorul Nunzio Scarano, a fost arestat în cazul bãncii Vaticanului, fiind acuzat de corupþie ºi cã a închis ochii în legãturã cu planuri de a aduce din Elveþia în Italia 26 de milioane de dolari fãrã ca suma sã fie declaratã la autoritãþile vamale. Scarano ºi-a recunoscut vina, dar a spus cã încerca doar sã-ºi ajute prietenii. El colabora adesea cu Cipriani ºi Tulli pentru a obþine permisunea bãncii necesarã transferãrii banilor din ºi în conturile sale de la Institutul pentru Lucrãri Religioase. Scarano avea douã astfel de conturi, unul personal ºi unul numit Fondo Anzani în care primea donaþii menite ajutãrii bãtrânilor. sursa: ziarul financiarul]]>