Ca orice iniþiativã sosind din partea politicienilor noºtri, adoptarea noilor coduri juridice a început sã producã beneficii. Într-un loc oarecare din România numit Zlãtunoaia, o femeie a fost ucisã de un proaspãt eliberat din dictatura bãsistã a penitenciarului. Motivul a fost unul demn de o guvernare social-democratã, care se gândeºte la binele oamenilor sãraci: telefonul mobil ºi cizmele din picioare. Pentru o anumitã categorie de cititori, precizãm cã femeia nu poseda smartphone ºi nici mãcar cizme fashion. Cãutase un loc de muncã, avea o sacoºã cu ceapã în mânã ºi trei copii minori de crescut acasã. Toate datele astea ne aratã cã, fãrã doar ºi poate, i-a votat pe actualii aflaþi la cârmã , fãgãduindu-i aceºtia zile mai bune pentru copiii ei. Aleºii nu ºi-au uitat promisiunile, iar prima lor grijã a fost pentru oamenii nãpãstuiþi din puºcãrii, printre care se pot gãsi adevãraþi martiri ai social-democraþiei cu depozite offshore. E adevãrat cã nu ai cum sã iei în calcul toate posibilitãþile ºi în orice acþiune e posibil sã aparã victime colaterale. Femeia amãrâtã ºi cu trei copii nu era decât un numãr pe o listã în evidenþa populaþiei, unul de care ne puteam lipsi; oricum, cu puþinã iniþiativã politicã localã, dreptul la vot îi poate fi asigurat ºi ulterior evenimentului. Dacã aº avea eu Puterea i-aº aduce pe cei trei micuþi în Parlament, cu Prim-Ministrul în vizitã, ºi le-aº cere înþelepþilor sã le explice ei de ce mama lor trebuia sã moarã, în compensarea respectãrii dreptului la libertate al unui infractor. Le-aº propune politicienilor sã nu-ºi mai mascheze, cu astfel de consecinþe, adevãratele intenþii, oricum corpul social românesc e inert ºi nu reacþioneazã decât la josbãsisme; sã-ºi ajute fãrã ocoliºuri confraþii care-ºi fac siestele (nu multe, în raport cu jafurile comise) pentru o perioadã (nu lungã) în spaþii închise pe dinafarã. Aºa ar fi corect, cinstit, fãrã victime colaterale pe liste.