Companii private de securitate pot prelua atribuþiile poliþiei britanice de a investiga infracþiunile, de a patrula pe strãzile oraºelor ºi chiar de a reþine suspecþi, scrie The Guardian, care a intrat în posesia documentelor unei viitoare licitaþii organizatã în West Midlands ºi Surrey, unele dintre zonele cu cele mai puternice forþe de poliþie. Raþiunea oficialã a acestei operaþiuni de privatizare a poliþiei este economia de fonduri publice, pe fondul crizei economice. Contractele vor costa statul 1,5 miliarde de line sterline pentru ºapte ani, însã suma se poate duce pânã la 3,5 miliarde de lire, în funcþie de serviciile pe care le vor presta companiile private. Ministrul de Interne, Theresa May, a anunþat o reducere cu 20% a bugetului ministerului, iar informaþia privatizãrii poliþiei este doar un indiciu asupra a aceea ce aceasta reducere înseamnã, în viziunea conservatorilor britanici. Oficialii britanici susþin ca privatizarea va duce la îmbunãtãþirea serviciilor ºi reducerea cheltuielilor, însã sindicatele poliþiºtilor au o altã pãrere. “A aduce sectorul privat în poliþie este un experiment periculos pentru siguranþa oamenilor ºi pentru banii lor. Cerem poliþiei sã nu cadã în capcana de a crede cã sectorul privat este rãspunsul la reducerile bugetare. Faptul cã Ministerul de Interne refuzã sã publicedetaliile cheltuielilor vorbeºte de la sine. Privatizarea înseamnã cã poliþia va fi mai puþin responsabilã în faþa publicului. Când se va întâmpla un incident, abilitatea de a rãspunde prompt va fi drastic redusã. Singurii câºtigãtori vor fi patronii firmelor de securitate ºi acþionarii acestora, care vor face avere pe seama serviciilor locale”. The Guardian vorbeºte despre o listã “uluitoare” de prerogative pe care niºte firme private le vor avea: investigarea infracþiunilor, reþinerea suspecþilor, protecþia martorilor, patrulare, gestionarea informaþiilor secrete, relaþiile cu publicul, gestionarea finanþelor ºi a resurselor umane, a flotei de autovehicule ºi chiar a laboratoarelor criminalistice. Practica contractãrii serviciilor companiilor de securitate private a fost iniþiatã de Statele Unite, în rãzboaiele din Afganistan ºi Irak. Doar in 2009, „privatizarea razboiului” i-a costat pe contrinuabilii americani 15 miliarde de dolari. Au câºtigat contracte firmele DynCorp International ºi Fluor Corp pentru construirea si deservirea bazelor militare din Afganistan. Numãrul mercenarilor din Afganistan se ridica, în 2009, la 74.000, in timp ce SUA aveau detaºaþi 58.000 de militari. Situaþia din Irak releva ºi mai clar fenomenul privatizãrii razboiului: 120.000 de mercenari ºi 132.000 de militari SUA. Sume imense se foloseau ºi se folosesc pentru angajarea mercenarilor, iar controlul statului asupra lor este foarte limitat. Spre exemplu, legea permite ofiþerilor americani ºi canadieni sã încheie contracte de pânã la un milion de dolari cu firmele de securitate, motiv pentru care guvernul canadian a trebuit sã suplimenteze bugetul misiunii din Afganistan. În general, mercenarii sunt folosiþi în activitãþi de rutinã, dar cu grad mare de periculozitate. În Irak, câºtigul zilnic al unui mercenar a ajuns chiar la 1.000 de dolari, ceea ce a determinat guvernul britanic sã majoreze substanþial soldele militarilor pentru ca aceºtia sã nu pãrãseascã armata pentru o firmã de securitate. Astfel, un soldat din trupele speciale SAS a ajuns sã câºtige 80.000 de dolari pe an, iar un sergent, circa 100.000 de dolari. Veniturile mari sunt rezervate doar cetãþenilor americani sau britanici. Pe lângã aceºtia, firmele de securitate angajeazã imigranþi din sãracele þãri asiatice sau latino-americane, sau foste republici sovietice, carne de tun plãtitã cu doar 1.000 de dolari pe lunã. sursa: cotidianul.ro