Cadavre deschumate de autoritãþile române în vara lui 1942 din ograda fostului sediu al NKVD La Chiºinãu, Tiraspol, Soroca sau Cahul, „eliberatorii” roºii au executat mii de moldoveni, pe care i-au aruncat în gropi comune, turnând var peste cadavre. Pentru a se menþine la putere, regimul comunist din URSS a folosit toatã „experienþa” acumulatã de omenire de manipulare, falsificare, intimidare etc. Când mãsurile „paºnice” nu aveau efect, sovieticii rezolvau simplu problema: oamenii incomozi regimului erau lichidaþi, cu un glonte în cap. Din 25 octombrie 1917 (puciul militar bolºevic) organele de represiune ale regimului comunist sovietic au acumulat „experienþã”, aºa încât, cãtre apogeul Marii Terori din 1937-1938, NKVD-ul avea un bogat arsenal de metode de execuþii. Pedeapsa capitalã era dictatã nu de instanþe, ci de OGPU (Direcþia Politicã Unificatã de Stat), NKVD, Troika specialã, Consfãtuirea specialã, Tribunalele militare, alte organe de represiune sovietice. Odatã cu „eliberarea” din 28 iunie 1940, practica asasinatelor în masã a revenit în Basarabia, fiind aplicatã ºi dupã 23 august 1944. CÂÞI AU FOST ASASINAÞI Cu referire la teritoriul actualei Republici Moldova, pânã acum au fost identificare 100 din cele 113 procese-verbale ale Troikãi speciale a NKVD din RASS Moldoveneascã, „instanþã” care, în anii 1937-1938, a „judecat” ca pe „duºmani ai poporului” 4.762 de persoane din stânga Nistrului, dintre care 3.497 au fost condamnate la împuºcare (74% din totalul celor judecaþi – cea mai mare cotã din URSS). Foto: Cadavru unei victime deschumate de autoritãþile române în vara lui 1942 din ograda fostului sediu al NKVD/ Cartea “Basarabia dezrobitã”, 1942 Compusã din trei persoane (de unde ºi denumirea – „troika”): comisarul poporului pentru afacerile interne, secretarul comitetului regional de partid (bolºevic) din RASSM ºi procurorul general al RASSM, Troika specialã a fãcut exces de zel la mai multe ºedinþe. Astfel, la întrunirea din 15 septembrie 1937, toate cele 59 de persoane judecate au fost condamnate la împuºcare, la ºedinþa din 25 octombrie acelaºi an s-a decis executarea a 63 de inculpaþi din totalul de 63. Au fost condamnaþi la moarte toþi cei judecaþi ºi la alte ºedinþe: la 14 noiembrie – 65, la 20 noiembrie – 85, la 23 noiembrie – 51, la 25 noiembrie 1937 – 66 de oameni. Troika „a bãtut recordul” la ºedinþele din 11 martie ºi 22 aprilie 1938, când toate cele 147 ºi, respectiv, 230 de persoane judecate au fost condamnate la împuºcare. Nu rãmânea în urmã nici Consfãtuirea specialã, unde totul decideau comisarul poporului pentru afaceri interne, Nicolai Ejov, ºi procurorul URSS, Andrei Vîºinski. Prin cele 51 de procese-verbale descoperite în arhiva Securitãþii (33 din 1937 ºi 18 din 1938) pronunþate în dosare referitoare la RASSM, Consfãtuirea specialã a condamnat la moarte prin împuºcare 1.389 de oameni din totalul celor 2.185 judecaþi. Cei mai mulþi oameni odatã au fost trimiºi în faþa plutonului de execuþie la 8 octombrie 1937 – 125 din cei 139 judecaþi. Anume Consfãtuirea specialã i-a condamnat la moarte pe liderii de partid ºi de stat ai RASSM: Badeev, Krivorukov, Starâi-Borisov, Antoseac. EXECUTAÞI NOAPTEA Sentinþele de împuºcare erau executate, de obicei, la locul pronunþãrii. În cazul RASSM au fost excepþii. Astfel, pânã în 1940, sentinþele date de Troika specialã a NKVD ºi Consfãtuirea specialã a URSS au fost executate în douã locuri: la Tiraspol ºi Balta. De exemplu, în urma primei sentinþe pronunþate de Troika, din 10 august, (prin care 26 din cei 39 de oameni judecaþi au fost condamnaþi la împuºcare), 12 persoane au fost executate la Tiraspol, trei zile mai târziu, la 13 septembrie, la ora douã noaptea. Ceilalþi 14 condamnaþi au fost uciºi la 25 septembrie, tot la Tiraspol, la ora unu noaptea. Din motive necunoscute sentinþã în privinþa a cinci persoane condamnate de Troika la împuºcare la ºedinþa din 11 august 1937 a fost executatã la Balta, la 19 august. De data aceasta în Actul de execuþie s-a specificat cu exactitate ora: primul condamnat a fost împuºcat la ora 00.45, al doilea – la ora 01.05, al treilea – la 01.40, al patrulea – la 01.55 ºi ultimul – la 02.10. Pentru executarea sentinþei nu se stabilea niciun termen. Uneori era destul o prescripþie ºi sentinþa se executa rapid. Astfel, prescripþia preºedintelui Troikãi, Prihodiko, din 23 septembrie 1937, obliga organele NKVD sã execute 72 de persoane, condamnate la 10 septembrie. La doar o zi, pe 24 septembrie, au fost împuºcaþi 71 de oameni. Dupã 28 iunie 1940, odatã cu strãmutarea NKVD de la Tiraspol la Chiºinãu, s-a cãutat un nou loc al execuþiilor. Executaþi în sediul NKVD din Chiºinãu La Chiºinãu au fost descoperite douã locuri unde erau împuºcaþi moldovenii: cel „de bazã” este pe actuala stradã Grenoble, iar altul – clãdirea NKVD, fostul sediu al Consulatului Italian (actualmente strada A. Mateevici, în apropierea Academiei de Muzicã, Teatru ºi Arte Plastice. Primele execuþii la Chiºinãu vizau „restanþierii” – persoane condamnate de cãtre Tribunalul militar Odesa înainte de 28 iunie 1940, fie oameni nãscuþi în Basarabia, fie locuitori din stânga Nistrului care au fugit în România în anii 1918-1940, trimiºi la moarte pentru „trãdare de patrie”. Printre primii la Chiºinãu au fost împuºcaþi foºtii militari ai Armatei Albe, nobili ruºi, simpli cetãþeni emigranþi din Rusia sovieticã dupã 25 octombrie 1917. Foto: Pe locul unde au fost împuºcaþi oameni nevinovaþi din strada Grenoble se fac azi case pentru colaboratorii Securitãþii Referitor la cel de-al doilea loc de asasinãri în masã din Chiºinãu – sediul NKVD, Chestura poliþiei municipiului Chiºinãu, Biroul Siguranþei, informa Guvernatorul Basarabiei la 31 august 1941: „Fãcând informaþii ºi cercetãri pentru a se stabili locul de înhumare a victimelor politice ale terorii roºii, am putut stabili în ziua de 30 august 1941 urmãtoarele: în localul fostului Consulat Italian de pe strada Viilor, în prezent ars complet, în partea din fund a curþii, în apropierea unui beci, într-un loc viran camuflat cu scânduri înalte în parte arse, se gãsesc douã gropi mari, proaspete, în care se aflã îngropaþi mai mulþi oameni împuºcaþi în timpul retragerii din Chiºinãu a trupelor roºii”. La sediul NKVD au fost deshumate, pânã în seara zilei de 6 septembrie 1941, 85 de cadavre, în total fiind dezgropaþi peste 100. Ultimele acte documentate de execuþie în Chiºinãu din perioada 1940-1941 dateazã din 27 iunie 1941. Deºi luptele la Prut durau de o sãptãmânã, retrãgându-se, în acea zi, nkvd-iºtii au împuºcat peste 50 de persoane, având timp ºi pentru redactarea actelor de execuþie. În perioada 28 iunie 1940 – 22 iunie 1941 execuþii au fost efectuate ºi la Tiraspol. Asasinaþi în masã la Bãlþi Soroca, Orhei ºi Cahul Locul execuþiilor s-a schimbat odatã cu ajungerea frontului sovietic la Nistru, în primãvara anului 1944. Capitala temporarã a RSSM, Soroca, devine centrul execuþiilor, prima persoanã împuºcatã, la 5 iulie, fiind un ostaº sovietic, dupã care au urmat alte execuþii, la 12 ºi 27 iunie. ªi la Bãlþi au fost asasinate în masã. Sunt atestate documentar execuþii efectuate de NKVD la 18 iulie 1944 (o persoanã), 14 ºi 29 septembrie (patru ºi, respectiv, cinci oameni împuºcaþi). La Bãlþi au fost executate pedepse capitale pânã în aprilie 1945, iar Soroca pânã în iulie 1945. Execuþii prin împuºcare au avut loc ºi la Orhei. Astfel, Tribunalul militar al NKVD din RSSM, în ºedinþele din 11 ºi 14 ianuarie 1945, condamnã la pedeapsa cu moartea patru locuitori ai judeþului. Fiind deþinuþi la puºcãria din Orhei, toþi sunt împuºcaþi la 14 aprilie acelaºi an. Nici orãºul Cahul nu a fost ocolit de masacre. Aici, la 18 iunie 1945, NKVD împuºcã un cetãþean pentru infracþiunea de „trãdare de patrie”. Constatãm aºadar, cã execuþii au avut loc în oraºele în care NKVD avea puºcãrii zonale. Nu se cunoaºte locul nemijlocit al executãrilor în niciunul din oraºele menþionate. Foto: Piatrã comemorativã pe locul fostului sediu NKVD din Chiºinãu unde au fost împuºcaþi “duºmabii poporului” din Basarabia. Inscripþie: “Trecãtorule, pleacã-þi fruntea întru cinstirea memoriei basarabenilor masacraþi aici de cãlãii bolºevici în iunie 1940 – iulie 1941″ Locul din strada Grenoble din Chiºinãu a redevenit de „bazã” dupã 23 august 1944, aici fiind executaþi nu doar basarabenii sau ostaºii sovietici, ci ºi alte persoane cãzute în mâinile NKVD-ului sau SMERª-ului (Direcþia Generalã de Contrainformaþii militare din cadrul Comisariatului Poporului pentru Apãrare din URSS). De exemplu, aici au fost executaþi peste 100 de maghiari capturaþi de sovietici. Poligonul din strada Grenoble a fost folosit încã mult timp dupã moartea lui Stalin, în 1953, drept loc de execuþii. Ochiþi în cap ºi aruncaþi în gropi comune În raportul Siguranþei române, din 31 august 1941, privitor la cadavrele descoperite la sediul NKVD, se aratã: „Victimele, în majoritate, au fost executate prin împuºcare în cap, din spate. S-a constatat, de asemenea, cã împuºcarea s-a fãcut în serie, iar cadavrele au fost aruncate în stare muribundã în gropi, în dezordine”. Un alt raport al Siguranþei constatã: „Din informaþiile culese ºi din cercetãrile fãcute, rezultã cã execuþia se fãcea dupã sistemul Ceka, prin împuºcare pe la spate, în cap, de cãtre doi cãlãi, care executau atribuþiunile în mod consecutiv. S-au mai gãsit ºi o cãldare ºi un panou de carton, cu numeroase perforãri, care, din cercetãri, era folosit pentru exerciþii de tragere în vederea execuþiei. Lovituri de gloanþe ºi câteva proiectile se mai aflã ºi azi în peretele subteranei, unde se fãceau împuºcãrile”. Cu regret, datele de arhivã privind executãrile sunt incomplete, având în vedere cã încã n-au fost descoperite toate cazurile de condamnare la împuºcare de cãtre alte organe extrajudiciare ale regimului comunist. Totodatã, mii de basarabeni au fost executaþi de tribunalele militare de la Odesa ºi Kiev. Act de execuþie 1937, 13 august, or. Tiraspol. Subsemnaþii, secretarul operativ al NKVD al RASS Moldoveneºti, Pervuhin; lucrãtorul operativ al secþiei a III-a a Direcþiei Afacerilor Interne a NKVD a RASSM, locotenent inferior de securitate Docuþki ºi comandantul de gardã al NKVD al RASSM Ospiºev am redactat prezentul act cã, astãzi, potrivit prescripþiei Preºedintelui Troikãi NKVD a RASSM, locotenent de securitate t. Rogol, din 12 august a.c., de cãtre noi a fost executatã sentinþa Troikãi NKVD a RASSM din 10 august 1937 privind condamnaþii la pedeapsa capitalã – împuºcare. Au fost executate urmãtoarele persoane (urmeazã lista a 12 persoane). Persoanele enumerate mai sus – 12 – au fost împuºcate la ora 02.00, la 13 august. Drept care am redactat prezentul act. Semneazã: Pervuhin, /ss/. Docuþki /ss/. Ospiºev /ss/. [În unele acte de execuþie se preciza: corpurile au fost îngropate.] De Mihai Taºcã – Historia          ]]>

CategoryCauze Naţionale
Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer

                

Share via
Copy link
Powered by Social Snap