Marile bãnci centrale, din SUA ºi pânã în Europa, investesc agresiv în aur, care devine în mod evident “noua monedã de rezervã” la nivel mondial, potrivit unui studiu realizat de portalul de informaþii financiare 24/7 Wall Street, preluat de MarketWatch. Creºterea substanþialã a preþului aurului vorbeºte de la sine, investiþiile în metalul preþios aducând în trimestul al treilea un randament de 11,1%. Preþul aurului a crescut în primele nouã luni cu 16%, comparativ cu aceeaºi perioadã a anului trecut.

Portalul 24/7 Wall Street a analizat primii 10 mari deþinãtori de aur, care, în mod surprinzãtor, nu coincid cu cele mai mari 10 economii ale lumii.
Astfel, douã þãri relativ mici, Elveþia ºi Olanda, au rezerve importante de aur, ocupând poziþiile ºase ºi nouã în clasament, chiar dacã PIB-urile lor se aflã abia pe locurile 19, respectiv 17 în lume. Potrivit Acordului pentru Aur al Bãncilor Centrale încheiat de state europene mari, multe þãri cu economii importante ar trebui sã vândã aur, dar nu o fac. Marea Britanie, cu un PIB de 2.430 miliarde de dolari, este a ºaptea mare economie a lumii, dar în funcþie de deþinerile de aur se aflã abia pe locul 17, reprezentând numai 15,9% din totalul rezervelor sale externe. O altã excepþie este reprezentatã de Brazilia, care este pe locul ºase în lume cu un PIB de 2.500 de miliarde de dolari, dar deþine numai 33,6 tone de aur, respectiv 0,5% din rezervele sale externe. Brazilia se poziþioneazã astfel pe un surprinzãtor loc 52 la nivel mondial în rândul deþinãtorilor de aur. FMI este al treilea mare deþinãtor de aur în lume, cu 2.814 tone, iar Banca Centralã Europeanã se aflã în urma Indiei, pe locul 11, cu 502 tone, reprezentând 32,3% din rezervele sale. Achiziþii recente de aur au fost fãcute de bãncile centrale din Rusia, Turcia, Ucraina ºi Republica Kârgâzã. Potrivit Consiliului Mondial al Aurului, acest metal nu mai este doar un scut faþã de inflaþie, dar ºi un element major de protecþie în cursa mondialã de devalorizare a monedelor, chiar dacã preþurile de consum sunt relativ stabile. Analizele consiliului au arãtat cã o creºtere de 1% a masei monetare, în decurs de ºase luni, în Statele Unite, Europa, India ºi Turcia, tinde sã majoreze preþul aurului cu 0,9%, 0,5%, 0,7%, respectiv 0,05%. Statele Unite, prima economie a lumii cu un PIB de 15.000 de miliarde de dolari, au cele mai mari rezerve de aur, 8.133 de tone, urmate la mare distanþã de Germania, a patra mare economie, cu 3.395 tone de aur. Italia, a opta economie mondialã, este al treilea mare deþinãtor de aur, cu 2.451 tone, urmatã de Franþa, a cincea mare economie, cu 2.435 tone aur. China ocupã abia poziþia a cincea în clasamentul deþinãtorilor de aur, cu 1.054 tone, chiar dacã este a doua mare economie mondialã, cu un PIB de 7.300 miliarde de dolari. Topul primilor 10 mari deþinãtori în aur este completat în ordine de Elveþia, Rusia, Japonia, Olanda ºi India. sursa: gandul.info]]>

Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer