Mã enerveazã în primul rând cã sunt obiedienþi politic. Dar hai sã mã explic de ce. Caz concret: am un client într-un dosar fãcut de DNA, în care clientul meu, un simplu intermediar într-o tranzacþie cu bani negri, trebuia sã dea mai departe banii primiþi, o ºpagã pentru semnarea unui contract de concesiune. Banii evident cã nu se opreau toþi la el, la funcþionara din Primãrie (arestatã) sau poliþistul (ºi el arestat) de pe firul ºpãgii. Cã nu ei erau cei care decideau semnarea contractului. Deci, grosul banilor ajungea mai sus. Ce face DNA-ul, sesizat în cazul de faþã de cãtre un invinuit dintr-un alt dosar, dornic sã îºi uºureze situaþia fãcând un denunþ faþã de alte persoane ? Face repede un flagrant ºi prinde peºtii cei mici, deºi pe înterceptãrile convorbirilor telefonice se vehiculau nume mari din Primãria Capitalei… ºi evident stinge orice posibilitate de a-i prinde pe respectivii rechini, dând în final, prin rechizitoriu, un prea-frumos NUP pentru numele mari din Primãrie. Alt caz: DIICOT-ul intercepteazã în Portul Agigea un container cu 209 kg de cocainã (captura anului). În loc sã lase marfa sã ajungã la destinatarul final (cã tot înlocuiserã drogurile cu sare !), sar pe bieþii cãrãuºi tocmai când ãºtia descãrcau cutiile cu sare din container. Evident, adevãraþii traficanþi scapã bine-mersi. De ce nu s-a fãcut colaborare cu poliþia din þara de destinaþie a drogurilor, ca sã se vadã la cine trebuiau sã ajungã cu adevãrat drogurile ? Alt caz: niºte arãbeþi nespãlaþi, veniþi doar cu o pereche de papuci ºi un paºaport în România, fac firme pe bandã rulantã ºi importã pe ele la greu legume ºi fructe fãrã sã plãteascã nimic la stat. DIICOT-ul îi saltã înainte sã apuce sã disparã. Însã bãieþii nu au un chior. Unde sunt banii !? Convorbirile telefonice interceptate indicau niscava persoane ce erau în spatele arabilor, cã doar ei nu ºtiau cum merg treburile pe aici cu fãcutul unei firme ºi tot tacâmul. De ce nu s-a urmãrit mai sus pe filiera banilor ?! Alt caz, cu vameºii: le pune la ãºtia camere ascunse în birouri, în monitoarele de calculator, pânã ºi la WC-uri. Se documenteazã tot, mecanismul de “vãmuire” a transportatorilor, DAR MAI PUÞIN FILIERA BANILOR. Unde se ducea produsul final al infracþiunii !? ªi tot aºa, exemple de felul acesta sunt cu duiumul. Avem corupþie pentru cã nu vrem sã scãpãm de ea. Nu vrem sã îi bãgãm la bulãu pe adevãraþii ei beneficiari. Lupta procurorilor cu balaurul cu o mie de capete al corupþiei din sistem se aseamãnã cu lupta voinicului care în loc sã taie capetele (care oricum cresc la loc, dar mai greu), le… curãþã de solzi, lãsându-le intacte. De-aia nu mai cred eu în Justiþie ºi în nobila muncã a porcurorilor. Dacã aº fi judecãtor ºi aº primi pe masã un dosar în care s-a dat NUP împotriva unui greu numit politic, cu privire la care “nu existã date, probe sau indicii cu privire la sãvârºirea infracþiunilor de…”, le-aº trimite înapoi plocon procurorilor dosarul cu urmãtoarea “dedicaþie”: MARª ÎN PIZDA MAMII VOASTRE LA FÃCUT ANCHETà PENALà ADEVÃRATÃ, NU LA ARESTAT AGEAMII. SAU, DACà NU VREÞI SAU NU AVEÞI COAIE PENTRU ASTA, LÃSAÞI-Và DE MESERIE ªI NU MAI OCUPAÞI POSTURILE ÎN JUSTIÞIE AIUREA. LÃSAÞI PE ALÞII DACà VOI NU AVEÞI CURAJUL ! ªi i-aº pune liberi pe intermediarii care au pus botu la 5 lei. Ca sã îi învãþ minte pe procurorii fãrã coloanã vertebralã ! avocat Rapcea Mihai P.S.: evident s-au gãsit unii care sã comenteze pe FB despre înjurãturile pe care le scap în articole. Este un gest deliberat. Înjurãtura literarã, înjurãtura ca figurã de stil, cãci se pare cã numai ea a mai rãmas nefolositã, doar o înjurãturã birjãreascã mai ridicã o sprânceanã cititorului plictisit, produce o tresãrire surprinsã abulicilor cititori ce navigheazã pasivi, de pe o paginã pe alta a internetului. Este modul meu de a-mi exprima expasperarea în fața unei lumi tot mai indiferente la orice. Violența cuvântului ce jincește, biciuind crud conșiințele letargice, poate avea un efect pe moment. O scânteie, o tresãrire de revoltã mãcar, în fața agresiunii morale, nelalocul ei. În muzicã, îi avem pe Paraziții, care dintr-un punct de vedere, mã violenteazã la fel ca și manelele, dar într-un sens bun – spre deosebire de acestea. Cu timpul, probabil cã și aceastã manierã de a zgudui va cãdea în derizoriu, va fi perceputã ca normalã, singurul efect notabil și pe termen lung fiind acela cã vom izbuti sã trivializãm și mai mult modul în care comunicãm unii cu alții. Îmi asum acest risc de a apela la puterea cuvintelor ne-corupte încã de placiditatea indiferenței, cu speranța cã voi renunța la a le folosi gãsind alte modalitãți eficiente a a-mi transmite mesajul cãtre Lume fãrã a deveni patetic. ]]>