Zilele prin care trecem ca þarã sunt zile ce amintesc de lupta din Italia dintre forþele guvernamentale ºi mafia. Urmãresc convulsiile ºi câcâielile Curþii Constituþionale, presatã din toate pãrþile de enorme forþe politice. Am în atenþie ºi absurda tentativã de menþinere a suspendãrii lui Traian Bãsescu printr-o ºedinþã fulger de joi, la Parlament, acþiune denunþatã de senatorul Iulian Urban. Toate astea mã duc cu gândul la lupta Justiþiei cu caracatiþa mafiotã italianã, la ultimele ei zvâcniri înainte de moarte.  În acele vremuri, la fiecare lider mafiot arestat ºi încãtuºat aveau loc asasinate, execuþii în stradã ºi atentate. Italienii au conºtientizat atunci puterea tãcutã a mafiei ºi s-au revoltat împotriva unui sistem de teroare, fãrã chip ºi fãrã reprezentanþi. Fiecare victorie, fiecare cap mafiot arestat, judecat ºi închis a costat curajoasa justiþie italianã zeci ºi sute de poliþiºti, procurori ºi judecãtori ai cãror familii au fost ucise, sau care la rândul lor au fost omorâþi. Întreaga Europã, ba chiar întreaga lume a fost cu ochii pe Italia în acele momente de cumpãnã, iar ulterior campania împotriva mafiei italiene s-a extins ºi în alte þãri. Astãzi, atmosfera din România îmi aminteºte de acele vremuri ipostaziate în episoadele din “La Piovra”, celebrul serial ce glorifica lupta comisarului Catani împotriva mafioþilor. Traian Bãsescu joacã rolul mafiotului renegat, care a încãlcat omerta – în cazul României vãzutã nu ca o lege a tãcerii mafiei siciliene, ci ca acea înþelegere tacitã cunoscutã popular sub dictonul “corb la corb nu-ºi scoate ochii”. Care este deci vina lui Traian Bãsescu: A lãsat sã fie arestaþi, judecaþi, condamnaþi ºi mai ales închiºi ªI DE-AI LOR, DAR ªI DE-AI LUI. A încãlcat regula de aur a imunitãþii în faþa justiþiei a hoþilor protejaþi politic. Celebra “corupþie fãrã corupþi”. Acela a fost momentul în care mafia din Partidul Unic al Corupþilor i-a declarat rãzboi lui Traian Bãsescu sub toate formele. La fiecare arestare, o execuþie mediaticã. La fiecare condamnare, un linºaj verbal. Ajunºi cu spatele la zid, ºobolanii puterii corupte se apãrã cu disperare, cãlcând în picioare orice aparenþã democraticã. Judecând românii de rând dupã propria lor prostie, aroganþii mafioþi ai politicii româneºti au crezut cã prin generarea ºi acumularea unor resentimente puternice la adresa lui Traian Bãsescu – îl vor demoniza pe acesta în ochii oamenilor, pe fondul sãrãciei generalizate a populaþiei. Folosind tehnica “picãturii chinezeºti”, prin menþinerea pe antenele lui Voiculescu a imaginilor unor protestatari de operetã lãsaþi sã hãuleascã liber în Piaþa Universitãþii, au crezut cã vor incita poporul la revoltã împotriva Preºedintelui ales al României. Calculul derbedeilor din politica româneascã s-a dovedit greºit, cãci de aceastã datã, ei “nu au putut fura cât nu ne-am putut noi prezenta” la urnele de votare. Raportãrile gogonate de participare la vot – în proproþii halucinante ºi nemaivãzute de 150-250% din diverse circumscripþii electorale, de la Referendumul pentru demiterea lui Traian Bãsescu – îmi amintesc de raportãrile mincinoase privind producþia de cereale la hectar ale activiºtilor de partid din perioada ceauºistã. În acelaºi spirit, cei care odinioarã construiau comunismul în România prin depãºiri fictive ale planului cincinal, încearcã prin acelaºi gen de minciuni sã înlãture ultimul obstacol constituþional aflat între Puterea Politicã – aflatã în mâna lor – ºi pârghia de demitere a Procurorului General al României ºi procurorul ºef al DNA – sursa neliniºtii lor existenþiale. În mod ciudat, în ultimele douã luni România a pãrut sã funcþioneze singurã, în virtutea inerþiei, fãrã politicieni ºi fãrã administratori, cãci aceºtia nu au avut cu toþii decât o singurã preocupare: înlãturarea din funcþia de Preºedinte a lui Traian Bãsescu. Nu conteazã cã avem probleme grave: cã ratingul de þarã a ajuns la nivelul þãrilor africane, cã euro a sãrit aproape de 5 lei, cã recoltele sunt compromise din cauza secetei, cã pierdem fondurile europene structurale datoritã mafioþilor care blocheazã absorbþia lor, cã învãþãmântul, sãnãtatea, ºi mai toate domeniile ce privesc protecþia socialã au intrat în colaps. Pe ei nu îi intereseazã ca lucrurile sã meargã mai bine. Ei vor doar capul lui Moþoc, ca sã poatã dormi liniºtiþi pe grãmezile de bani furaþi, fãrã teama de puºcãrie. Ei bine, acea epocã s-a încheiat, ºi e cazul ca aceste gunoaie umane sã o înþeleagã odatã pentru totdeauna. Vremurile de haiducie ºi þepe au apus ºi nu se vor mai întoarce (sperãm niciodatã – sau mãcar nu prea curând). Iar românii nu mai pot fi prostiþi cu sloganuri imbecilizante de genul “el þi-a tãiat pensia. Taie-i ºi tu mandatul !” Pentru cã la tãierea pensiei nu a participat doar Traian Bãsescu cu guvernul Boc, ci toþi hoþii din cei 22 de ani de guvernãri postdecembriste. Dacã Boc le-a tãiat pensiile, Iliescu ºi ai lui le-au alungat bãtrânilor sprijinul ºi ajutorul copiilor ce au fost nevoiþi sã îºi pãrãseascã pãrinþii ºi sã îºi caute un rost pe aiurea, la muncã în strãinãtate. Iar asta nu se poate ignora. USL-iºtii nu se pot preface la nesfârºit cã nu au nimic de-a face cu dezastrul ºi lipsa de perspectivã actualã din România. Cu toþii au guvernat ºi furat, prin rotaþie. Iar românii nu uitã, mai ales cei din strãinãtate. Astfel cã votul de blam (prin neprezentare la vot) împotriva referendumului USL-ist nu a fost un vot pro-Bãsescu, ci doar refuzul milioanelor de români aflaþi la muncã pe uºi strãine, care i-au sancþionat pe hoþii ce i-au alungat prin sãrãcie ºi înfometare din propria þarã. USL-ul trebuie sã înþeleagã cu nu au pierdut la vot lupta cu Traian Bãsescu, ci cu românii pe care i-au sãrãcit prin instaurarea “democraþiei originale” a hoþilor – marca Ion Iliescu. În prezent, oamenii sunt mult mai interesaþi de creºterea euro decât de cine este preºedintele României. Faptul cã aceºti ticãloºiþi alogeni, fãrã Neam ºi Þarã, au lãsat România la cheremul haitelor de asasini economici conduºi de Mugur Isãrescu, îi acuzã în bloc de trãdare de þarã. În acest context, ºi USL-iºtii ºi bãsiºþii riscã sã piardã zdrobitor alegerile parlamentare. Acum este momentul sã ne organizãm ºi sã oferim electoratului ºansa de a vota oameni corecþi.]]>